Camera Deputaților din Rusia, Duma de Stat, a adoptat marți, în a doua și a treia lectură, un proiect legislativ care interzice punerea în aplicare a hotărârilor pronunțate de instanțe penale din alte state, măsură ce are ca efect protejarea președintelui rus, Vladimir Putin, în raport cu mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), relatează AFP.
Conform prevederilor noului act normativ, pe teritoriul Federației Ruse nu vor fi recunoscute și aplicate deciziile unor instanțe din state străine ale căror competențe nu au fost acceptate de Rusia sau care nu se întemeiază pe rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU. Modificările vizează articolul 6 din Legea Federală Constituțională privind sistemul judiciar al Federației Ruse.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de infracțiuni legate de deportarea forțată și transferul ilegal al copiilor ucraineni către teritorii aflate sub ocupație rusă în contextul războiului din Ucraina.
Moscova respinge condamnarea lui Putin
Ulterior emiterii acestui mandat, Kremlinul a respins competența instanței internaționale în ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, precum și pe alți oficiali ruși de rang înalt implicați în operațiunile militare din Ucraina.
Deși Rusia a semnat în anul 2000 Statutul de la Roma, documentul care stă la baza CPI, acesta nu a fost niciodată ratificat, iar în 2016 Moscova și-a retras semnătura după ce curtea a calificat anexarea peninsulei ucrainene Crimeea drept „ocupație permanentă”.
În ciuda mandatului de arestare emis pentru presupusa deportare a copiilor ucraineni, Vladimir Putin a efectuat, la acel moment, vizite în state precum Mongolia, semnatare ale statutului CPI, care nu au dat curs solicitării de a-l reține pe liderul rus.
Ca reacție la mandatul emis de CPI, justiția rusă a pronunțat condamnări în lipsă, cu pedepse privative de libertate între 3,5 și 15 ani, împotriva a nouă procurori și judecători ai Curții, printre care Karim Khan, Sergio Gerardo Ugalde Godinez și Luz del Carmen Ibanezez Carranza.
Autoritățile ruse au susținut, printre acuzațiile formulate, că magistrații CPI ar fi inițiat proceduri penale ce vizează arestarea unor reprezentanți ai unui stat străin care beneficiază de imunitate internațională.
