Situația este explozivă la Agenția Națională pentru Sport (ANS), sub conducerea Elisabetei Lipă (59 de ani). Într-un articol, „Adevărul” scrie că Lipă a devenit o mare decepție și, mai grav, a implicat ANS-ul în mai multe scandaluri.
După ce a fost numită în fruntea Autorității Naționale pentru Sport (ANS) pe 20 iunie 2023, Elisabeta Lipă a lăsat conducerea Federației Române de Canotaj (FRC) în mâinile lui Valentin Gavril. Totuși, în realitate, Lipă continuă să dețină controlul asupra FRC, ceea ce este benefic pentru canotaj, dar reprezintă un dezavantaj major pentru celelalte foruri sportive din România.
Informațiile care circulau inițial, conform cărora Lipă alocă resurse financiare considerabile pentru canotaj în detrimentul altor sporturi, au fost confirmate recent de sumele dezvăluite în presă, referitoare la recompensele primite de sportivii și membrii staff-ului Federației de Canotaj după Jocurile Olimpice de la Paris.
Condiții excepționale la canotaj
La JO 2024, canotajul a avut o performanță remarcabilă, contribuind cu cinci medalii (două de aur și trei de argint) la totalul de nouă medalii obținute de România. Problema principală este că, înainte de Jocurile Olimpice, sportivii de la canotaj au beneficiat de condiții de pregătire excepționale, susținute de Lipă, condiții care nu sunt accesibile pentru alte discipline sportive.
O sursă a explicat, sub protecția anonimatului, cum se manifestă această discriminare.
„Cei de la canotaj au stat cu lunile în cantonamentul din Italia. Unde au fost trimiși zeci de angajați ai federației pentru 22 de sportivi! Nicio altă federație din țară n-a beneficiat de asemenea condiții. Apoi, la Paris, la Jocurile Olimpice, am avut 26 de sportivi la canotaj. Pentru asta a existat un staff format din 94 de oameni! Așa ceva e șocant! În condițiile acestea, cât ne costă o medalie olimpică la canotaj?! Și de ce avem asemenea condiții doar pentru canotaj?!“, a spus sursa.
De fiecare dată când a fost întrebată despre condițiile privilegiate de care se bucură sportivii de la canotaj, Elisabeta Lipă s-a apărat susținând că rezultatele excelente justifică pe deplin sumele investite în acest sport. Cu toate acestea, Lipă nu a menționat că alte federații sportive primesc „firimituri” în comparație cu sprijinul financiar generos destinat canotajului. Un exemplu elocvent în acest context este cel al gimnasticii.
În 2023, un an preolimpic, președintele Federației Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, a exprimat nemulțumiri legate de finanțarea insuficientă, îndreptându-și criticile către ANS pentru lipsa de suport adecvat.
„Am calculat 10 milioane de lei, nefiind însă necesarul care să acopere întreaga nevoie pentru redresarea acestui sport atât de iubit. Necesarul real, ca să putem face toate programele, ar ajunge la 16 milioane de lei pe an. Nu i-am avut niciodată. Ne antrenăm în cluburile care mai supraviețuiesc, în sălile acestea necorespunzătoare“, s-a plâns Caremencita Constantin, în dialog cu Euronews.
Lipă a reacționat imediat la declarațiile făcute de către șefa gimnasticii românești.
„E foarte tristă această reacție a FRG, în frunte cu doamna președinte Carmencita, având în vedere că această federație are al treilea buget primit de la ANS. Acest buget e în jur de 6,5 milioane de lei“.
Alte nereguli
Un alt motiv de nemulțumire în sportul românesc este modul în care au fost realizate premiile după Jocurile Olimpice din 2024, unde canotajul a beneficiat de un tratament preferențial.
Medicul Vasile Oșean a fost inclus în tabelul de premiere cu o sumă impresionantă de 238.000 de euro pentru „participarea activă și contribuția substanțială la menținerea stării de sănătate“. De asemenea, cei 13 antrenori secunzi de la canotaj au fost propuși pentru premii variind între 238.000 de euro și 309.400 de euro fiecare. Un caz deosebit este cel al lui Sandu Pop, care a fost promovat rapid în funcția de secund cu doar două luni înainte de JO 2024, doar pentru a putea fi eligibil pentru premiu.
Tabelul premiilor a scos la iveală și alte două situații discutabile. Cătălin Erhan, secretarul general al Federației de Canotaj, a fost propus pentru o sumă de 162.400 de euro, iar Roxana Petrescu, contabilul-șef al aceleași federații, a primit o propunere similară. Motivarea pentru amândoi a fost „participare activă și contribuție substanțială la obținerea rezultatelor“.
Totuși, există anomalii în cazul lor. Gazeta Sporturilor a subliniat că Erhan a fost numit secretar general la Federația de Canotaj cu doar două luni înainte de Jocurile Olimpice, însă a fost totuși propus pentru premiul maxim permis. În privința Roxanei Petrescu, Federația a declarat că suma de 162.400 de euro va fi distribuită către toți cei 50 de angajați ai FRC, ridicând întrebarea: de ce nu primesc fiecare angajat banii direct, în mod individual?
