Mercenarul Horațiu Potra, împreună cu fiul și nepotul său, aduși în țară din Dubai la data de 20 noiembrie 2025, rămân în arest, după ce Curtea de Apel București a hotărât menținerea măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de cel mult 30 de zile.
Instanța a consemnat în soluția pe scurt:
„În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin”.
Potrivit aceleiași surse, judecătorii mențin măsura arestării preventive față de cei trei „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai în luna septembrie și a acceptat să fie adus în România, fapt care a permis derularea rapidă a procedurilor, în condițiile în care între România și Emiratele Arabe Unite nu există acord de extrădare. El a fost transportat în țară pe 20 noiembrie, împreună cu fiul și nepotul său.
Trimis în judecată pentru infracțiuni grave
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, fiind acuzați de comiterea unor infracțiuni grave în scopul destabilizării României.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit cu Horațiu Potra la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”. Ancheta mai arată că Potra acționa în zone de conflict internațional, desfășura activități de recrutare și instruire paramilitară și l-a sprijinit pe Georgescu atât în campania electorală, cât și anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, cei doi ar fi discutat un plan potrivit căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, menite să deturneze manifestațiile pașnice din acea perioadă.
Anchetatorii au precizat:
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Aceștia au mai arătat că, prin acțiunile sale, inclusiv prin contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” către susținători privind continuarea votului, Georgescu ar fi întreținut și întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii au mai consemnat că Horațiu Potra ar fi coagulat un grup paramilitar format din 21 de persoane, pe care îl conducea, stabilind să se deplaseze cu șapte autoturisme spre București, unde urmau să fie declanșate proteste împotriva autorităților, proteste care urmau să fie transformate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând astfel în pericol siguranța națională.
