Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat joi că o expertiză contabilă independentă, realizată în cadrul contestării legii referitoare la pensiile magistraților, indică faptul că aplicarea noilor prevederi va conduce la „anularea totală a pensiei de serviciu”.
Potrivit magistraților de la instanța supremă, cuantumul pensiei de serviciu ar urma să fie mai mic decât cel rezultat din contributivitate cu până la 51% în cazul judecătorilor ÎCCJ, iar concluziile expertizei vor fi înaintate Curții Constituționale a României (CCR).
Datele comunicate de ÎCCJ arată că modificările legislative propuse de Guvernul Bolojan au un impact semnificativ asupra pensiilor magistraților.
Astfel, pentru judecătorii și procurorii de la judecătorii și parchetele corespunzătoare, pensiile ar urma să scadă cu 36%, în timp ce pentru cei de la tribunale și curți de apel reducerile ar fi de 35%, respectiv 33%. Reprezentanții ÎCCJ evidențiază că, în cazul judecătorilor de la instanța supremă, diminuarea ajunge la 51%, conform News.ro.
Reprezentanții ÎCCJ au transmis:
„Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”.
Magistrații afirmă că legea contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului și avertizează că modificările legislative „anulează de facto pensiile de serviciu”, cu efecte grave asupra independenței justiției. În comunicatul ÎCCJ se arată:
„Aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”.
Totodată, ÎCCJ subliniază:
„Independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare”, iar argumentul echilibrului bugetar invocat de Executiv nu justifică, în opinia magistraților, eliminarea garanțiilor constituționale.
Lagea este considerată neclară și imprevizibilă
Magistrații contestă și modul de adoptare a modificărilor legislative, susținând că nu a fost justificat caracterul de urgență invocat de Guvern și că nu au fost prezentate date economice clare care să susțină necesitatea schimbărilor. În plus, legea este considerată neclară și imprevizibilă, folosind termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, ceea ce, potrivit acestora, afectează principiul securității juridice.
Magistrații au precizat:
„Prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare și a vechimii în muncă, 45% dintre magistrați sunt obligați să continue activitatea până la 65 de ani, iar 21% până la 60-64 de ani”. Aceștia susțin că legea generează discriminări între categoriile de pensii de serviciu, magistrații fiind dezavantajați în raport cu alte profesii.
Înalta Curte a sesizat CCR la 5 decembrie 2025, solicitând controlul constituționalității legii, iar Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizarea vineri, după trei amânări. Decizia a fost amânată anterior din lipsă de cvorum, după ce patru judecători CCR numiți de PSD au părăsit intenționat ședința.
În final, magistrații susțin că legea încalcă decizii anterioare ale CCR și standardele de claritate legislativă, fiind, în opinia lor, incompatibilă cu principiile statului de drept.
