Luni, Curtea de Apel București urmează să examineze contestația depusă de Călin Georgescu privind anularea deciziei Biroului Electoral Central (BEC), care a hotărât repetarea alegerilor prezidențiale.
Conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, ședința de judecată este programată să înceapă la ora 14:00.
Anterior, pe 24 decembrie, Curtea de Apel București a decis să preschimbe termenul inițial de judecată, stabilit pentru 13 ianuarie 2025, ora 11:00, devansându-l la data de 30 decembrie 2024, ora 14:00.
Această speță a ajuns la Curtea de Apel București după ce, pe 16 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că nu are competența necesară pentru a soluționa contestația lui Călin Georgescu legată de reluarea alegerilor. Cererea sa a fost astfel transferată către Curtea de Apel București.
„Respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi intimaţii Serviciul Român de Informaţii şi Statul Major al Apărării prin şeful Statului Major al Apărării, ca nefondată. Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, precizată, completată şi formulată de reclamanţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi Georgescu Călin, în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin Prim-Ministru, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a României, Serviciul Român de Informaţii, Preşedintele României, Klaus Iohannis, reprezentat de Administraţia Prezidenţială, şi Lasconi Elena – Valerica, privind anularea Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024, nr. 231D din 07.12.2024 şi nr. 232D din 07.12.2024 şi obligarea Guvernului României la emiterea unei noi hotărâri de Guvern, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Fără cale de atac”, se arăta în soluţia ÎCCJ.
Procesul în care Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central (BEC) și mai multe instituții ale statului are ca obiect principal anularea unor hotărâri ale BEC. Este vorba despre deciziile nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 și nr. 232D/2024, care au anulat procesul electoral și au dispus reluarea de la zero a alegerilor prezidențiale, în baza unei decizii a Curții Constituționale.
În dosar sunt implicate și alte instituții și persoane, printre care Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații (SRI), dar și președintele Klaus Iohannis și Elena Lasconi, conform Agerpres.
Contextul deciziei Curții Constituționale
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a decis anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, pe baza unor documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Aceste documente, provenite de la SRI, SIE, MAI și STS, au indicat mai multe nereguli:
- Încălcări ale legislației electorale privind finanțarea campaniei:
- Georgescu a raportat cheltuieli zero la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
- În schimb, SRI și MAI au constatat că campania sa pe TikTok a fost finanțată cu un milion de euro de către Bogdan Peșchir.
- Amenințări cibernetice și acțiuni hibride:
- Documentele serviciilor de informații indică faptul că un actor cibernetic statal a atacat infrastructura IT&C utilizată în procesul electoral.
- România a fost vizată de acțiuni hibride agresive ale Rusiei, conform SIE, care a subliniat interesul Kremlinului în influențarea societății românești în context electoral.
Acțiunile de influență identificate
Serviciile secrete au detaliat în rapoartele lor modul în care Rusia a încercat să influențeze procesul electoral și opinia publică în România:
- Sprijinirea candidaților eurosceptici și a mișcărilor antisistem.
- Propagandă și dezinformare, inclusiv prin organizarea de proteste și promovarea agendelor anti-UE.
- Influențarea populației pentru a reduce sprijinul României pentru Ucraina, prin amplificarea nemulțumirilor și generarea de reacții emoționale în rândul cetățenilor.
Această situație, fără precedent în istoria electorală a României, a atras atenția publicului și a generat o dezbatere intensă cu privire la influențele externe asupra alegerilor și la vulnerabilitățile sistemului democratic.
