Boboteaza, sărbătoarea care marchează Botezul Domnului, este celebrată anual pe 6 ianuarie, având o semnificație deosebită prin puterile tămăduitoare și protectoare pe care i le atribuie tradiția. În această zi, mulți oameni respectă obiceiul de a scoate prima apă curată din fântâna casei, punând în găleată un fir de busuioc legat cu o panglică tricoloră. Vasul astfel pregătit este dus la biserică, unde este sfințit de preot împreună cu alte vase aduse de credincioși.
„La sfinţirea apei, un credincios este trimis de preot cu un prapure la râu şi când preotul pune mâna în apa de Bobotează din butoiul cu apă sau în căldăruşă spune ‘se sfinţeşte această apă’ şi se trag clopotele. Cel care este cu prapurele la râu bagă şi el de trei ori vârful crucii în apa care trece prin sat, apoi revine cu prapurele în biserică. Din apa aceea se păstrează tot anul, în sticle curate, o parte o duc la moşii, la pomii fructiferi, cântă troparul Bobotezei şi băţul de colindă, rupt, se pune în cel mai mare copac al moşiei, ca semn al binecuvântării lui Dumnezeu”, a explicat părintele Zaharia Pereş pentru Agerpres.
În Banat, sosirea preotului în casele oamenilor de Bobotează este însoțită de mai multe obiceiuri care sunt considerate aducătoare de prosperitate. Potrivit etnologului Maria Mândroane, preotul trebuie să intre cu piciorul drept în casă și să se așeze pe scaun, un gest simbolic ce asigură noroc fetelor de măritat și bunăstare gospodăriei.
„În satele noastre există şi astăzi obiceiul de a se pune sub prag busuioc luat din căldăruşa cu agheasmă a preotului, pentru a-şi vedea ursitul sau de a pune firul de busuioc sub pernă, pentru a-l visa. În dimineaţa de Bobotează se spune că apele sunt foarte curate, iar agheasma de la biserică trebuie păstrată tot anul, pentru că are puteri tămăduitoare şi salvează familia de nenorociri, de boli. Femeia casei e bine să meargă să ia în zori apă din fântână”, a detaliat Maria Mândroane pentru Agerpres.
Fetele trebuie să vorbească cu râul
Un alt obicei presupune ca fetele să meargă la o apă curgătoare, să se spele pe față și să poarte un dialog simbolic cu râul, considerat în această zi „apă curată a Iordanului”. Textul tradițional „Râul Iordan” exprimă dorința fetei de a primi ajutor și dragoste:
„Bună dimineaţa, râu al lui Iordan. – Mulţumesc dumneavoastră, fetiţă frumoasă…”.
În această perioadă, în satele din Banat se încheie și praznicele caselor, care au început de la Sfânta Maria Mică (8 septembrie), ultimul astfel de praznic fiind cunoscut sub numele de „Chirelușa” sau „Chiraleisa”. Acest ospăț reunește întreaga familie și comunitatea.
Totodată, în ajunul Bobotezei, preoții vizitează casele credincioșilor pentru a le sfinți prin stropirea cu agheasmă mare, o tradiție care se continuă în fiecare an sau mai des, dacă este nevoie de alungarea răului.
Luna ianuarie este bogată în sărbători religioase, începând cu Tăierea împrejur a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Botezul Domnului (6 ianuarie), Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) și culminând cu sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur (30 ianuarie).
