Donald Trump pare să-și mențină interesul față de Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, care găzduiește peste 56.000 de locuitori și se bucură de o poziție strategică semnificativă, precum și de resurse naturale importante. Recenta vizită a lui Donald Trump Jr. în acest teritoriu arctic a reaprins speculațiile privind planurile fostului președinte american pentru insulă, transmite CNN.
Marți, Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda, insula pe care tatăl său, Donald Trump, și-a exprimat dorința de a o achiziționa, în ciuda faptului că autoritățile groenlandeze au subliniat că acest teritoriu nu este de vânzare. Trump Jr. a descris vizita ca pe „un pic de distracție”, explicând pentru CNN că, fiind pasionat de activitățile în aer liber, a fost încântat să exploreze Groenlanda. Cu toate acestea, călătoria a alimentat zvonurile despre intențiile tatălui său privind insula.
În decembrie, Donald Trump a reluat ideea exprimată în primul său mandat, subliniind că SUA ar trebui să dețină Groenlanda, considerând acest lucru „o necesitate absolută”. Întrebat despre posibilitatea de a recurge la presiuni militare sau economice pentru a obține Groenlanda sau chiar Panama, Trump a răspuns:
„Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre ele, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitate economică.”
În opinia sa, Groenlanda este vitală pentru securitatea Statelor Unite, însă experții sugerează că resursele naturale ale insulei, inclusiv metalele rare, ar putea fi un alt factor de interes pentru Trump, mai ales în contextul în care schimbările climatice topesc ghețurile arctice.
Poziție strategică importantă
Groenlanda, fostă colonie daneză și acum teritoriu autonom al Danemarcei, ocupă o poziție geopolitică deosebită, fiind situată între Europa și America de Nord. De exemplu, capitala Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga. Insula este considerată un punct esențial pentru securitatea americană, în special ca barieră împotriva unui posibil atac din partea Rusiei. Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece pe lângă coastele Groenlandei, iar insula face parte dintr-o regiune maritimă strategică, cunoscută sub numele de „decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit”.
Trump nu este primul președinte american interesat de achiziționarea Groenlandei. În 1867, când președintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, Groenlanda a fost, de asemenea, luată în considerare. După cel de-Al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, dar propunerea nu s-a materializat. Totuși, în baza unui tratat din 1951, SUA au obținut dreptul de a opera o bază aeriană strategică, Pituffik, situată în nord-vestul Groenlandei.
Resurse naturale valoroase
Un alt punct de atracție pentru Trump pare să fie bogăția resurselor naturale ale Groenlandei. Insula deține rezerve importante de petrol, gaze și metale rare, esențiale pentru fabricarea echipamentelor militare, vehiculelor electrice și turbinelor eoliene. În prezent, China domină producția globală de metale rare și a amenințat deja că va restricționa exporturile acestor minerale critice. Groenlanda ar putea reprezenta o alternativă pentru reducerea dependenței de China.
„Cred că Groenlanda are scopul de a ține China departe”, a afirmat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.
Impactul schimbărilor climatice
Pe măsură ce gheața Groenlandei se topește din cauza încălzirii globale, resursele naturale devin mai accesibile. În plus, rutele de transport maritim din regiune sunt navigabile pentru perioade mai lungi în timpul verii, ceea ce crește importanța economică și strategică a insulei. Totuși, specialiștii avertizează că aceste rute sunt în continuare periculoase pentru navigare, iar criza climatică nu a facilitat semnificativ accesul la resurse.
Reacțiile Groenlandei și Danemarcei
Atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins categoric ideea vânzării insulei. Premierul Groenlandei, Múte Egede, a declarat:
„Nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate.”
În același timp, guvernul danez și-a intensificat sprijinul pentru Groenlanda, anunțând creșteri ale cheltuielilor militare în regiune.
Cu toate acestea, dorința Groenlandei de independență față de Danemarca ridică o întrebare interesantă: dacă Trump ar oferi un sprijin financiar substanțial, ar putea insula să ia în considerare o asociere specială cu SUA? Unii politicieni groenlandezi au sugerat o relație similară cu cea dintre SUA și Insulele Marshall, însă scepticismul rămâne ridicat.
Rămâne de văzut dacă Trump va duce la capăt planurile sale pentru Groenlanda.
„Nimeni nu știe dacă este doar o bravadă, o strategie pentru altceva sau un obiectiv real”, a concluzionat Ulrik Pram Gad, cercetător la Institutul danez pentru studii internaționale.



