Autoritățile din Republica Moldova analizează posibilitatea unui plan pentru reintegrarea regiunii separatiste transnistrene, însă punerea acestuia în aplicare ar necesita resurse financiare substanțiale, pe care țara nu le poate acoperi. De asemenea, ar implica modificarea misiunii actuale de menținere a păcii din zona stângă a Nistrului, înlocuind-o cu una civilă, sub coordonarea ONU sau a Uniunii Europene, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, luni.
În cadrul unei emisiuni difuzate la Radio Moldova, Igor Grosu a subliniat că un impediment semnificativ în realizarea procesului de reintegrare este dependența economică a regiunii transnistrene de resursele care sunt furnizate gratuit.
Deși Igor Grosu nu a oferit estimări exacte ale costurilor, el a menționat că există „înțelegere și deschidere” din partea partenerilor externi.
„Costurile (…) sunt mari, dar nu am să dau cifre, suntem şi noi în proces de identificare a acestor resurse. Noi, de unii singuri, nu ni le putem asuma, mă refer la resursele bugetare ale Republicii Moldova, dar există înţelegere şi deschidere din partea partenerilor externi de dezvoltare, în primul rând, înţelegere, pentru că e nevoie de un efort financiar ca să putem amortiza acele costuri şi unul din aceste costuri este cel energetic. Tot ce înseamnă malul stâng, timp de 30 de ani, a devenit un organism dependent de resursa pe gratis, ceea ce nu poate fi la nesfârşit. Să aştepţi sau să construieşti un scenariu de reintegrare pe premisa că nu se ajustează politicile de preţuri pe malul stâng este o utopie”, a explicat Grosu.
Alocare de resurse pentru Transnistria
Autoritățile din Republica Moldova iau în considerare un plan pentru reintegrarea regiunii separatiste transnistrene, dar implementarea acestuia ar presupune alocarea unor resurse financiare considerabile, pe care țara nu le are la dispoziție. În plus, ar implica schimbarea actualei misiuni de menținere a păcii din stânga Nistrului, înlocuind-o cu una de tip civil, sub supravegherea ONU sau a Uniunii Europene, a afirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu, luni.
În cadrul unei emisiuni la Radio Moldova, Igor Grosu a evidențiat că un factor major ce împiedică reintegrarea este dependența regiunii transnistrene de resursele oferite gratuit.
„Să fie o misiune civilă, nu militară, pentru că nu şi-a demonstrat eficienţa în a apropia cele două maluri”, a spus preşedintele Parlamentului.
În prezent, misiunea de pacificare din Republica Moldova este sub conducerea Federației Ruse și include soldați din Rusia, Moldova și Transnistria, în proporții aproximativ egale (431, respectiv 453 și 493). Aceștia sunt staționați în Zona de Securitate a Republicii Moldova. Misiunea a fost creată în 1992, după tentativa de secesiune a Tiraspolului, ca urmare a unui acord între președinții de atunci ai Rusiei și Moldovei, Boris Elțîn și Mircea Snegur.
Reintegrarea Transnistriei nu are legătură cu integrarea în UE
Întrebat dacă planul de reintegrare va fi pus în aplicare înainte de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, președintele Parlamentului a răspuns că procesul de aderare la UE și cel de reintegrare trebuie tratate ca două demersuri separate.
„Sunt două vehicule care merg cu vitezele lor. În procesul de integrare la UE noi trebuie să ne mişcăm şi vehiculul are o viteză mult mai bună şi trebuie să se mişte foarte repede şi să fie o motivare şi pentru malul stâng. Acest plan de reintegrare rămâne valabil şi după aderarea la UE”, a precizat Igor Grosu.
Autoritățile de la Chişinău au afirmat de mai multe ori că procesul de reintegrare a Republicii Moldova va fi realizat exclusiv prin dialog diplomatic. Oleg Serebrian, vicepremierul pentru reintegrare, a subliniat că, deși au fost realizate progrese în ceea ce privește reintegrarea socială și economică a regiunii transnistrene, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele stabilite.
Pe de altă parte, Moscova, care păstrează ilegal pe teritoriul Transnistriei armament și aproximativ 1.100 de trupe sub statutul de „pacificatori”, a acuzat autoritățile de la Chişinău că ar intenționa să profite de criza energetică actuală din regiunea separatistă pentru a o prelua, inclusiv printr-o acțiune militară.
