România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, moment în care ora 03:00 va deveni ora 04:00. Astfel, ultima duminică a lunii martie va avea doar 23 de ore, fiind cea mai scurtă zi a anului 2025. Din acest moment, durata zilelor va continua să crească, atingând punctul maxim pe 21 iunie, odată cu solstițiul de vară.
Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în România în 1932, fiind aplicată între 22 mai și 2 octombrie. Începând cu 1933 și până în 1940, schimbarea se făcea anual, din prima duminică a lunii aprilie până în prima duminică din octombrie, însă ulterior această practică a fost abandonată.
Între 1941 și 1979, România nu a mai folosit ora de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1979. În același an, țara a aderat la Convenția fusurilor orare, iar în 1997 a fost adoptată Ordonanța nr. 20/1997, care stabilea că:
„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Până în 1996, cu mici excepții, schimbarea orei avea loc la sfârșitul lunii martie și era menținută până la finalul lui septembrie. Din 1997, regula a fost modificată, astfel încât ora de vară să fie aplicată între ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie.
Impactul trecerii la ora de vară asupra organismului
Un sondaj european la care au participat 4,6 milioane de oameni a relevat că schimbarea orei provoacă disconfort fizic și mental. Mulți respondenți au raportat dificultăți de adormire sau chiar insomnii, iar 40% au spus că și-au pierdut capacitatea de concentrare. Aproximativ o treime au declarat că s-au simțit mai irascibili.
Pentru unele persoane, ajustarea la noul program este însoțită de o stare accentuată de oboseală, disconfort și chiar dureri de cap. Aproximativ 76% dintre participanții la sondaj au considerat că modificarea orei de două ori pe an este o experiență negativă sau foarte negativă. Printre principalele motive invocate pentru eliminarea acestei practici se numără efectele nocive asupra sănătății, creșterea numărului de accidente rutiere și lipsa beneficiilor reale privind economisirea energiei.
Atât adulții, cât și copiii sunt afectați de această schimbare. Studiile au arătat că elevii au obținut rezultate mai slabe la materiile exacte în prima săptămână după trecerea la ora de vară, comparativ cu săptămâna precedentă.
Crește riscul de infarct
Pentru adulți, cel mai frecvent efect este perturbarea somnului, însă cercetările sugerează și o creștere ușoară a riscului de infarct miocardic acut în prima săptămână după schimbarea orei, conform declarațiilor psihologului clinician Florina Anichitoae pentru HotNews.ro.
Mai multe studii au analizat modul în care oamenii se adaptează la schimbarea orei și au demonstrat că aceasta determină o creștere semnificativă a timpului necesar pentru a adormi, ceea ce poate duce la dificultăți de ajustare. Ceasul biologic intern tinde să rămână aliniat la vechiul program, iar oboseala resimțită pe parcursul zilei se intensifică. Persoanele care dorm insuficient sau au o calitate scăzută a somnului sunt cele mai predispuse la a avea probleme de adaptare.
În unele cazuri, oamenii au avut nevoie de cel puțin o săptămână pentru a se obișnui cu noua oră. Pierderea de somn are un efect cumulat, afectând atât momentul adormirii, cât și al trezirii, iar organismul se ajustează treptat la noul ritm.
