Luni, în Comisia de muncă din Senat, parlamentarii puterii și cei ai opoziției s-au confruntat pe marginea proiectului de lege ce propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, proiect care a fost, în final, amânat până după alegerile prezidențiale.
Plenul Senatului analizează, luni, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege referitor la pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare, conform Agerpres.
Raportul Comisiei de muncă, care a fost sesizată pe fond, va fi prezentat luni dimineață, după ce vineri Comisia juridică a Senatului a dat avizul asupra proiectului.
Proiectul a suferit modificări în Camera deputaților
Săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat acest proiect cu 259 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 25 de abțineri.
Proiectul a suferit modificări în Camera Deputaților, unde au fost eliminate tabelele care stabileau gradual, până în 2045, vârsta de pensionare a magistraților. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, toți magistrații vor ieși la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani. Conform legislației actuale, magistrații se pot pensiona la orice vârstă, atâta timp cât au minimum 25 de ani de vechime.
De asemenea, a fost schimbat modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu cel puțin 25 de ani de vechime în aceste funcții se pot pensiona la vârsta standard de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul, care este media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu va depăși 100% din indemnizația netă corespunzătoare ultimei luni de activitate”, se arată în amendamentul respectiv.
