Un bărbat din Statele Unite, care a ales să își injecteze în mod voluntar venin de șarpe timp de aproape douăzeci de ani, a contribuit la dezvoltarea unui antivenin considerat de cercetători ca fiind „fără precedent”, potrivit unui material publicat de BBC.
Anticorpii descoperiți în sângele lui Tim Friede s-au dovedit eficienți în protejarea împotriva unor doze letale de venin provenit de la diverse specii de șerpi, în cadrul testelor efectuate pe animale. Tratamentul antiveninos utilizat în prezent trebuie adaptat pentru fiecare specie de șarpe în parte, în funcție de caracteristicile toxinei.
Totuși, demersul de 18 ani al lui Friede ar putea marca un progres semnificativ în direcția identificării unui antivenin universal, eficient împotriva tuturor mușcăturilor de șarpe. Acestea provoacă anual până la 140.000 de decese și afectează alte sute de mii de persoane care rămân cu dizabilități sau necesită amputări.
200 de mușcături de șarpe
În decursul acestei perioade, Friede a suferit peste 200 de mușcături și și-a administrat peste 700 de injecții cu venin, preparat de el însuși din șerpi extrem de veninoși, printre care mamba, cobra, taipan și krait.
La început, obiectivul său era de a-și dezvolta propria imunitate, pentru a se proteja în timpul manipulării șerpilor, documentându-și eforturile pe YouTube. Fost mecanic de camioane, el a mărturisit că „a dat-o în bară complet” în primele încercări, când două mușcături de cobră în scurt timp l-au dus în comă.
„Nu voiam să mor. Nu voiam să-mi pierd un deget. Nu voiam să lipsesc de la muncă”, a declarat el pentru BBC.
Motivația lui s-a extins ulterior, dorind să contribuie la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru întreaga lume. El a explicat:
„A devenit pur și simplu un stil de viață și am continuat să mă străduiesc din răsputeri, pentru oamenii care se află la 8.000 de mile distanță de mine și mor din cauza mușcăturilor de șarpe”.
Toxinele variază de la șarpe la șarpe
În mod obișnuit, antiveninul este obținut prin injectarea de cantități mici de venin în animale, precum caii, al căror sistem imunitar produce anticorpi. Aceștia sunt apoi colectați și utilizați în tratamente.
Totuși, pentru ca un antivenin să fie eficient, trebuie să fie compatibil cu tipul specific de venin, întrucât toxinele variază între specii și chiar între indivizii aceleiași specii. Spre exemplu, antiveninul produs din șerpi din India este mai puțin eficient în cazul aceleiași specii din Sri Lanka.
Pornind de la această provocare, cercetătorii au început să exploreze o formă de răspuns imunitar cunoscută sub numele de anticorpi cu neutralizare largă. Aceștia nu acționează asupra elementelor unice ale toxinelor, ci asupra componentelor comune întregii clase.
În acest context, dr. Jacob Glanville, directorul general al companiei de biotehnologie Centivax, a luat legătura cu Tim Friede.
„Imediat m-am gândit: «Dacă cineva în lume a dezvoltat acești anticorpi cu neutralizare largă, acela este el», așa că l-am contactat”, a spus el.
”La primul telefon, i-am spus: «S-ar putea să fie ciudat, dar aș vrea să pun mâna pe niște sânge de la tine»”.
Studiul s-a bazat pe elapide
Friede a fost de acord, iar proiectul a fost autorizat din punct de vedere etic, întrucât studiul presupunea doar recoltarea de sânge, fără administrarea continuă de venin.
Studiul s-a axat pe elapide, una dintre cele două familii de șerpi veninoși, ce include specii precum șerpii coral, mamba, cobra, taipan și krait.
Elapidele folosesc în principal neurotoxine, care duc la paralizie și pot fi letale dacă afectează mușchii necesari pentru respirație.
Echipa de cercetători a selectat 19 specii de elapide identificate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind printre cele mai periculoase și a analizat sângele lui Friede pentru a identifica mecanismele de apărare existente.
Rezultatele, prezentate în revista Cell, au relevat doi anticorpi cu capacitate de neutralizare largă, capabili să acționeze asupra a două tipuri de neurotoxine. Ulterior, cercetătorii au adăugat un medicament destinat unei a treia clase, formând un cocktail antivenin.
În experimentele realizate pe șoareci, acest cocktail a permis supraviețuirea animalelor expuse la doze letale provenite de la 13 dintre cele 19 specii studiate. În cazul celor șase rămase, s-a constatat un grad parțial de protecție.
Această protecție este considerată „fără precedent”, conform dr. Glanville, care a afirmat că „probabil acoperă o mulțime de elapide pentru care nu există în prezent antivenin”.
Cercetătorii lucrează în prezent la rafinarea anticorpilor, analizând dacă adăugarea unui al patrulea element ar putea asigura o protecție completă împotriva veninului elapidelor.
Cealaltă mare categorie de șerpi veninoși, viperele, se bazează pe hemotoxine, care afectează sângele în locul sistemului nervos. În total, în veninul șerpilor sunt identificate în jur de 12 clase majore de toxine, incluzând și citotoxinele, care distrug direct celulele.
„Cred că în următorii 10 sau 15 ani vom avea ceva eficient împotriva fiecăreia dintre aceste clase de toxine” a declarat prof. Peter Kwong, unul dintre cercetătorii de la Universitatea Columbia.
Cercetarea asupra probelor de sânge prelevate de la Friede continuă.
”Anticorpii lui Tim sunt cu adevărat extraordinari – el și-a învățat sistemul imunitar să recunoască aceste toxine într-un mod foarte, foarte larg”, a declarat prof. Kwong.
O nouă siguranță
Obiectivul final este dezvoltarea fie a unui singur antivenin universal, fie a două injecții distincte: una pentru elapide și alta pentru vipere.
Prof. Nick Casewell, directorul centrului de cercetare privind mușcăturile de șarpe de la Școala de Medicină Tropicală din Liverpool, a declarat că nivelul de protecție obținut este „cu siguranță nouă” și oferă „o dovadă solidă” că această abordare este una viabilă.
„Nu există nicio îndoială că această lucrare face ca domeniul să avanseze într-o direcție interesantă.”
El a adăugat, totuși, că „mai este mult de lucru” și că tratamentul trebuie testat în continuare înainte de a putea fi folosit la oameni.
Pentru Friede, faptul că cercetarea a ajuns până în acest punct este o sursă de satisfacție personală:
„Fac ceva bun pentru umanitate și asta a fost foarte important pentru mine. Sunt mândru de asta. E destul de cool.”
