Cercetătorii care lucrează în cadrul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) au atins un rezultat impresionant în domeniul științei: au reușit să transforme plumbul în aur. Acest rezultat remarcabil a fost obținut în urma testelor efectuate cu ajutorul Marelui Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider – LHC), considerat unul dintre cele mai avansate dispozitive științifice la nivel mondial, conform informațiilor publicate vineri pe site-ul zdnet.fr.
Concluziile cercetării au fost prezentate săptămâna trecută într-un articol științific apărut în Physical Review Journals. Inițial, experimentul a fost conceput pentru a produce ciocniri între particule subatomice la viteze extrem de mari, apropiate de cea a luminii. Obiectivul era de a reproduce condițiile extreme din Universul timpuriu, imediat după momentul Big Bang-ului. În acest cadru experimental, s-au realizat ciocniri între nuclee de plumb în interiorul acceleratorului LHC.
O surpriză notabilă
În mod neașteptat, aceste coliziuni au avut ca efect un fenomen neașteptat: conversia plumbului în aur. Această transformare a fost posibilă datorită unei diferențe esențiale între cele două elemente — plumbul conține trei protoni în plus față de aur, iar acest detaliu a avut un rol esențial în procesul descoperit întâmplător.
„Transformarea plumbului în aur a fost visul alchimiştilor medievali. Acest vis a fost realizat la LHC”, au scris oamenii de ştiinţă de la CERN în articolul lor, citat de Agerpres.
În timpul experimentelor de la LHC, ionii din fascicul nu se ciocnesc întotdeauna în mod frontal. Uneori, ei pur şi simplu se freacă unul de celălalt. În aceste cazuri particulare, în jurul ionilor se formează un câmp electromagnetic puternic, care generează un impuls de energie capabil să stimuleze nucleul de plumb.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de disociere electromagnetică, determină ejectarea a trei protoni. Odată ce această transformare a avut loc, plumbul devine aur. O cantitate infimă de aur a fost produsă În pofida acestei descoperiri fascinante, oamenii de ştiinţă îndeamnă la prudenţă. Între 2015 şi 2018, coliziunile de la LHC au produs aproximativ 86 de miliarde de nuclee de aur.
Operațiunea a costat foarte mult
Această cantitate poate părea colosală. Însă ea reprezintă doar aproximativ a 29-a parte dintr-o trilionime dintr-un gram – o cantitate atât de mică, încât nu are nicio utilitate practică reală. Ţinând cont de costul colosal al operaţiunii – în termeni de energie, timp şi resurse -, această metodă de transformare a plumbului în aur este extrem de ineficientă, după cum a subliniat site-ul Futurism.com. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că această descoperire reprezintă un progres ştiinţific major, care va duce probabil la noi direcţii de cercetare.
„Este pentru prima dată când procesul de transformare a plumbului în aur a fost demonstrat experimental şi sistematic la LHC”, a declarat Uliana Dmitrieva, cercetătoare la CERN.
