România pare să fi trecut printr-un moment critic, cu amenințarea extremismului apropiindu-se periculos de rezultatul final. Peste 53% dintre cetățenii care s-au prezentat la vot au ales candidatul pro-european.
În contextul unor alegeri prezidențiale încărcate de tensiune, educația a reușit să obțină o victorie importantă. A fost o reușită împotriva pseudoștiinței, a lipsei de cultură, a incapacității de autoanaliză și a formelor de violență, fie ea fizică sau verbală.
Totuși, această victorie a fost obținută cu un scor prea strâns în raport cu retorica și mesajele transmise de candidatul formațiunii AUR. Întrebări precum „Cum e posibil ca românii să-l fi votat în turul doi?” sau „Ce s-a întâmplat la voi în țară?” au început să apară tot mai des în presa internațională. Nu neapărat surprinși de ascensiunea unui curent extremist – un fenomen prezent și în alte părți ale lumii – ci mai degrabă de nivelul profund rudimentar, atât în formă cât și în conținut, al discursului promovat de candidatul ajuns în turul al doilea, scrie G4Media.
„Vina este a noastră, a profesorilor. Noi suntem de vină. Noi creăm aceste iluzii false și noi suntem cei care am cedat în fața presiunilor – că e vorba de presiunea sistemului sau că e vorba de presiunea părintelui” – a declarat pentru Edupedu.ro profesoara Sorina Dănăilă.
Într-o analiză a interviului în franceză amestecată cu română, susținut de George Simion la o televiziune din Franța, în condițiile în care propria diplomă de Bacalaureat indica nota 10 la proba orală de Limba franceză, profesoara a subliniat: „noi, profesorii, am îngăduit mult prea mult ca valoarea copiilor să nu mai fie un criteriu de departajare a lor”.
Există speranță
Într-un mesaj puternic, Sorina Dănăilă a spus:
„Există speranță. Eu sunt absolut convinsă că totuși stă în noi, în puterea noastră de a ne mobiliza și de a face ceea ce trebuie. Este atât de perdant, este atât de stupid să nu te gândești că copiii ăștia sunt viitorul nostru! Copiii ăștia vor face țara de mâine. Copiii aceștia vor gestiona pensiile și bătrânețile noastre. De ce nu-i ajutăm să fie mai buni decât noi? De ce nu? De ce am hăcuit pur și simplu sistemul ăsta de educație în România, fără nicio logică? (…) De ce ne sinucidem ca societate?”
Alegerile au reprezentat un prim pas important, iar presa independentă a avut un rol esențial în menținerea lucidității publice. Jurnaliștii G4Media.ro, de pildă, s-au menținut fermi, ghidați de principiul exprimat de Ellie Wiesel în discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru Pace:
„Trebuie să ne asumăm o atitudine. Neutralitatea ajută opresorul, niciodată victima. Tăcerea încurajează călăul, niciodată pe cel torturat”.
Pentru a evita ca în cinci ani țara să se confrunte cu o criză și mai adâncă, noul președinte trebuie să pună capăt crizei din educație. Este necesar să fie stopate iluziile notelor maxime nemeritate, care au contribuit la poziționarea României în coada clasamentelor europene și la selecția defectuoasă a elitelor.
Articolul din G4Media menționează că prăbușirea sistematică și metodică a educației explică în mare măsură starea actuală a țării. Eliminarea reflecției critice și a modelelor istorice din școli a lăsat spațiu pentru 5,2 milioane de voturi oferite unei mișcări extremiste, marcate de violență și lipsă de educație.
Absența istoriei recente din programele școlare, excluderea disidenței românești din materia obligatorie, lipsa autorilor contemporani care să dezvolte gustul pentru lectură, precum și concentrarea exclusivă pe doar două materii de examen – sunt doar câteva dintre motivele pentru care, în pragul celor mai importante alegeri prezidențiale din ultimele două decenii, întrebarea „O fi bun Nicușor sau Simion?” a devenit atât de des rostită.
Să fie reformă
Se avertiza atunci: adevărata bătălie începe de luni. Dacă nu va fi declanșată o reformă profundă a educației, în următorii cinci ani, extremismul ar putea atinge un nivel de 80% în opțiunile de vot.
Ce ar trebui să facă noul președinte? Să își onoreze rapid promisiunile. Este esențial să trateze educația ca pe o problemă de securitate națională, așa cum a declarat în campanie. Ar trebui să stabilească măsuri clare și termene precise pentru ca profesorii debutanți să beneficieze de salarii decente, să creeze un curriculum care să sprijine alfabetizarea științifică și media – esențiale pentru combaterea extremismului. De asemenea, să reunească specialiști recunoscuți profesional și moral, capabili să inspire învățătorii și profesorii. Toate acestea trebuie realizate rapid și cu un standard înalt, așa cum a demonstrat în propriile competiții internaționale.
Un prim parteneriat simbolic pentru reformarea educației ar putea fi inițiat cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova – țară de la care România a primit un sprijin important în turul al doilea. Republica Moldova a reușit să iasă de sub influența Rusiei prin investiția în educație. Reforma inițiată de Maia Sandu, cu sprijinul Comisiei Europene și în colaborare cu foști miniștri români ai educației, a condus la un progres notabil: în PISA 2018, Moldova a devansat România în domeniul Științe.
