Fostul președinte Emil Constantinescu a declarat marți că, în perioada 13–15 iunie 1990, statul român și-a folosit forța pentru a elimina orice opoziție democratică și că ceea ce s-a întâmplat nu poate fi numit „mineriadă”, ci „terorism de stat”.
Constantinescu a participat la conferința intitulată „13–15 iunie 1990. 35 de ani mai târziu”, organizată de Universitatea din București, în colaborare cu Asociația „21 Decembrie 1989” și cu Seniorii Ligii Studenților, desfășurată în Sala de lectură a Bibliotecii Facultății de Litere.
În opinia sa, este necesară renunțarea la termenul „mineriade”.
„Puteți s-o punem în paranteză. Este cel mai periculos lucru, care a afectat opinia publică și memoria românilor, fiindcă au fost niște mineri acolo. (…) Nu este ceva mai periculos. (Sunt) cel puțin patru evenimente importante, istorice, care și-au pus amprenta asupra istoriei României, care sunt complet diferite și a căror definiție îmi permit să v-o dau, pentru că conceptele trebuie dezvoltate de cei în drept mai departe. Prima dintre ele este ‘mineriada’ din 13 – 15 iunie 1990. N-a fost mineriadă, a fost terorism de stat. Aceasta este încadrarea: terorism de stat. Statul și-a folosit forța, pentru a lichida orice opoziție democratică. Și de ce să facă aceasta? Pentru că un regim autoritar nu se poate baza decât pe frică. Ori, în momentul Revoluției dispăruse frica, și aceasta trebuia reinstaurată. Acesta a fost motivul terorismului de stat din 13 – 15 iunie 1990”, a susținut Constantinescu.
Serviciile au coordonat lovitura de stat
Fostul președinte a susținut că în anul 1990 a avut loc o lovitură de stat realizată de servicii, la ordinul președintelui Ion Iliescu, împotriva premierului Petre Roman, pentru înlăturarea unui guvern care încerca să se îndepărteze de linia trasată de Mihail Gorbaciov și să se apropie de o economie de piață.
„Și atunci acest Guvern trebuia dărâmat și a fost dărâmat, înlocuit de către președinte cu alte persoane, care au aplicat, timp de patru ani, exact linia Gorbaciov. Chiar dacă ea eșua în URSS, în România continua să fie aplicată perfect după modelul sovietic de oameni care reprezentau interesele Uniunii Sovietice în conducerea statului român”, a completat Constantinescu.
El a mai afirmat că evenimentele din ianuarie și februarie 1999, din timpul mandatului său, nu ar trebui incluse în aceeași categorie, fiind, în opinia sa, tentative de lovitură de stat organizate de forțele fostului regim, cu implicarea filierei KGB și a unei filiere sindicale franceze, asociate aceleiași surse.
„Și prima și a doua, cum să le consideri pe astea la un loc ‘mineriade’? Și eu cred că în cartea de istorie ele trebuie să-și capete definirea lor, pus ‘mineriade’ în paranteză, numai pentru a face o corelație cu ce este în capul nostru și cu celelalte prime ‘mineriade’ din ’90, care, de fapt, au fost contra-manifestații. Și acelea au fost manifestații ale forțelor democratice, care nu acceptau preluarea puterii de către eșalonul doi și chiar unu al Partidului Comunist și de către fosta Securitate și filiera KGB. Pentru că acesta a fost meritul președintelui Iliescu, vă spun acum tot ce am pe suflet, a fost meritul extraordinar al președintelui Iliescu pentru pace”, a transmis Emil Constantinescu.
Acesta a susținut că, în cele din urmă, s-a ajuns la un compromis între reprezentanții filierei KGB și cei ai regimului ceaușist, pentru a evita tragerea la răspundere a ambelor tabere pentru crimele comise, în cazul în care Revoluția ar fi urmat o cale democratică firească.
„Pentru că și unii și alții, dacă Revoluția își urma cursul democratic normal, ar fi fost trimiși în judecată pentru crimele comise și de unii și de alții. Asta a fost marea problemă. Și atunci s-au făcut manifestațiile forțelor democratice ale noilor partide care se înființau și ale asociațiilor civice și au fost contra-manifestații organizate de Putere, prin serviciile de informații reconstituite, prin SRI-ul nou reconstituit și condus de Măgureanu, care e un agent dovedit. Toți erau agenți dovediți și documentați ai KGB și GRU în România. Aceasta este istoria pe care am trăit-o și sper că ea va putea să fie folosită de cei în drept”, a încheiat Constantinescu.
La eveniment au fost prezenți, printre alții, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, Teodor Mărieș – președintele Asociației „21 Decembrie 1989”, avocatul Antonie Popescu – senior al Ligii Studenților, conf. univ. dr. Matei Gheboianu – decanul Facultății de Istorie a Universității din București, și generalul magistrat Dan Voinea.
