Maia Sandu, câștigătoarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică, intră în istorie devenind prima persoană de dincolo de Prut care primește, prin vot direct, două mandate consecutive de președinte din partea cetățenilor moldoveni.
Anterior, Vladimir Voronin, fostul lider comunist care a condus țara timp de mai bine de opt ani, a fost ales în funcția de președinte de către Parlament, înainte ca Republica Moldova să revină, în 2016, la sistemul de vot direct pentru această funcție, așa cum se procedase în primii ani de la obținerea independenței.
Prima candidatură a Maiei Sandu pentru președinție a fost în 2016, când a pierdut în fața socialistului pro-rus Igor Dodon, cu o diferență de patru procente. Totuși, în 2020, și-a revendicat victoria datorită sprijinului puternic din diaspora, sprijin pe care l-a avut și acum, în 2024.
E masterandă în relații internaționale
Maia Sandu s-a născut în 1972 în satul Risipeni, aflat în apropierea graniței cu România. A obținut un masterat în relații internaționale la Chișinău, iar apoi a absolvit un master în politici publice la Universitatea Harvard din SUA.
După ce a făcut un stagiu în cadrul Ministerului Economiei, a lucrat ca economist la biroul Băncii Mondiale din Chișinău pentru aproximativ șapte ani și, ulterior, a devenit consilier al unui director executiv al Băncii Mondiale. După doi ani la Washington, în 2012, s-a întors în Moldova pentru a ocupa funcția de ministru al educației.
Această decizie a marcat începutul a ceea ce ea a descris la un moment dat ca fiind o „aventură pe un montagne russe” care a culminat cu transformarea ei în prima femeie președinte a Moldovei.
A renunțat la Banca Mondială pentru o carieră politică
Economistă cu educație la Harvard, Maia Sandu a renunțat la o poziție bine plătită la Banca Mondială pentru a reveni acasă și a prelua Ministerul Educației, cu intenția de a implementa reforme și de a combate corupția.
Măsurile sale de reformare, precum introducerea camerelor video la examene și consolidarea școlilor din satele afectate de depopulare, au fost extrem de controversate, iar colegii săi de guvern chiar pariau pe cât va rezista în funcție, povestește ea. Însă un alt eveniment a schimbat cursul lucrurilor: în 2014, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci de stat, o pierdere echivalentă cu 12% din PIB-ul Moldovei.
În urma acestui scandal, mulți tineri au plecat din țară dezamăgiți, iar Maia Sandu a devenit o figură proeminentă în tabăra pro-europeană, opunându-se oligarhilor care dominau economia și aveau legături cu Kremlinul, conform Bloomberg.
Deși părea imposibil ca o femeie delicată și fără sprijin puternic să se confrunte cu influenți oameni de afaceri, ea a fondat în 2016 Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cu scopul de a arăta că politica poate fi făcută diferit. În 2020, după ce a fost aleasă președintă, PAS a câștigat majoritatea absolută în Parlament, un rezultat greu de atins din nou în alegerile din anul următor.
