Președintele României are misiunea de a reprezenta statul și de a garanta independența națională, unitatea și integritatea teritorială. Potrivit prevederilor constituționale, acesta îndeplinește și un rol de mediator, atât între autoritățile statului, cât și între stat și cetățeni. În ceea ce privește relația cu Guvernul României, președintele are atribuții specifice, iar Constituția prevede și condițiile în care acesta poate fi suspendat din funcție.
Mandatul prezidențial are o durată de cinci ani și începe din momentul în care este depus jurământul. O persoană poate ocupa această funcție pentru cel mult două mandate, care pot fi consecutive. În situații excepționale, cum ar fi conflictele armate sau alte crize majore, mandatul poate fi extins prin adoptarea unei legi organice.
În ceea ce privește rolul său constituțional, articolul 80 din Capitolul II al Constituției României precizează:
„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
Acordă decorații și titluri
În plus, președintele are și alte atribuții, cum ar fi acordarea decorațiilor și titlurilor onorifice, conferirea gradelor militare superioare, numirea în funcții publice în condițiile legii și acordarea grațierii individuale.
Referitor la Guvern, atribuțiile președintelui sunt reglementate astfel:
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”, potrivit Constituției.
De asemenea, președintele are dreptul de a consulta Guvernul în legătură cu chestiuni urgente și cu un impact major. Participarea sa la ședințele guvernamentale este permisă atunci când se discută aspecte de interes național referitoare la politica externă, securitate, ordine publică, precum și la solicitarea prim-ministrului.
În sfera relațiilor internaționale, președintele are competența de a semna tratatele internaționale în numele României, tratate care sunt negociate de Guvern și supuse ratificării de către Parlament, într-un interval de timp rezonabil. Alte acorduri și tratate internaționale se gestionează în conformitate cu procedurile stabilite de legislația în vigoare. Totodată, președintele acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai țării, pe baza propunerilor Guvernului, și aprobă înființarea sau desființarea misiunilor diplomatice, precum și modificarea rangului acestora.
În domeniul apărării, Constituția prevede următoarele:
„Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.
Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor”, mai este menționat în Constituția României.
