Catherine Connolly a fost oficial învestită marți în funcția de președinte al Republicii Irlanda, după victoria obținută la scrutinul din 24 octombrie. Candidata de stânga, care s-a prezentat ca independentă și a fost intens criticată de SUA și Uniunea Europeană, a preluat funcția în urma lui Michael Higgins (84 de ani), care a deținut două mandate consecutive de câte șapte ani, începând din 2011, într-un rol în mare parte simbolic.
Avocată în vârstă de 68 de ani, Catherine Connolly a câștigat alegerile cu 63% din voturi, devansând-o net pe contracandidata sa, Heather Humphreys, reprezentantă a partidului Fine Gael, formațiune de centru-dreapta din coaliția de guvernare.
Connolly a beneficiat de sprijinul principalelor partide de opoziție, între care Verzii și Sinn Féin, formațiunea naționalistă.
Deși funcția prezidențială în Irlanda are atribuții politice limitate, comentatorii consideră că pozițiile ferme exprimate de noul președinte în domenii precum politica externă, apărarea sau locuințele ar putea genera tensiuni între președinție și guvern.
În discursul susținut la ceremonia de învestire, Catherine Connolly a afirmat că, datorită „poziției sale tradiționale de neutralitate”, Irlanda este „bine plasată pentru a formula și aplica soluții diplomatice alternative la conflicte și războaie”.
Gaelica irlandeză să fie folosită cotidian
Connolly, care vorbește fluent limba gaelică irlandeză, a promis să transforme această limbă oficială, rar folosită în viața cotidiană, în prima limbă a reședinței prezidențiale.
Ea a mai declarat că își propune să impulsioneze procesul de unificare a Republicii Irlanda cu provincia britanică Irlanda de Nord.
La ceremonia de învestire a fost prezentă prim-ministrul nord-irlandez Michelle O’Neill, din partidul naționalist Sinn Féin, în timp ce vicepremierul Emma Little-Pengelly, reprezentantă a formațiunii unioniste DUP, a refuzat invitația, invocând o suprapunere de program.
Deși prezența la vot în alegerile prezidențiale din octombrie a fost mai ridicată decât în 2018, scrutinul a fost marcat de un număr record de buletine anulate, pe care unii alegători au scris mesaje precum „nu există democrație” sau texte împotriva imigrației.
La fel ca în Regatul Unit, și în Irlanda dezbaterea privind afluxul de solicitanți de azil a devenit tot mai tensionată, fiind însoțită de proteste, uneori violente.
