Curtea Constituțională (CCR) a hotărât joi că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor, potrivit unor surse apropiate Curții, citate de G4Media.ro. De asemenea, a fost considerat neconstituțional articolul referitor la publicarea declarațiilor de avere. Decizia este definitivă, obligatorie și nu poate fi contestată. Surse care au solicitat anonimatul au precizat pentru G4Media că Attila Varga a fost raportorul cauzei, iar raportul a susținut admiterea excepției de neconstituționalitate.
Curtea a stabilit, în unanimitate, că este neconstituțional articolul 3, alineatul 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese:
„(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
Conform informațiilor obținute de G4Media.ro, Curtea a mai declarat neconstituțional, cu două opinii separate, și articolul 12, alineatul 6:
„Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii.”
Mădălina Verman, reprezentanta Compartimentului de comunicare și relația cu mass-media al Curții Constituționale, a precizat pentru G4Media că Marian Enache nu a avut calitatea de raportor în acest dosar, contrar celor menționate inițial în articol.
Organizații neguvernamentale au cerut respectarea legii
CCR a confirmat într-un comunicat de presă faptul că cele două articole din legea declarațiilor de avere au fost declarate neconstituționale.
În aceeași zi, șase organizații neguvernamentale au lansat un apel către CCR să respecte principiile statului de drept, subliniind că „toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese”.
Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, anumitor persoane cu funcții de conducere și control, precum și a funcționarilor publici. La acea vreme, nu exista însă un mecanism efectiv de verificare.
Acest sistem a fost însă consolidat și extins considerabil după 2003, ca urmare a presiunilor legate de aderarea României la Uniunea Europeană. Un pas important l-a reprezentat adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută drept „pachetul anticorupție”, care a introdus obligația declarării averilor pentru un număr mult mai mare de funcționari și demnitari, precum și obligativitatea publicării acestora.
Mai târziu, Legea nr. 144/2007 a stat la baza înființării Agenției Naționale de Integritate (ANI), instituție însărcinată cu verificarea acestor declarații.
Președintele Nicușor Dan a transmis, joi seară, că decizia CCR prin care sunt secretizate declarațiile de avere ale funcționarilor publici și ale demnitarilor „este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența” și a subliniat că accesul cetățenilor la astfel de informații „este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public”. Într-un mesaj publicate pe Facebook, șeful statului caracterizează decizia CCR ca fiind „surprinzătoare” și spune că Parlamentul trebuie să corecteze cu celeritate eventualele problemele din lege.
