Curtea Constituțională a României (CCR) reia luni, de la ora 10:00, analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul promovat de Guvernul Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților.
Pronunțarea unei decizii a fost amânată de două ori, cea mai recentă amânare având loc duminică, din cauza lipsei de cvorum, după ce mai mulți judecători au părăsit sala în timpul ședinței fără a reveni.
Proiectul de lege adoptat de Guvern prevede majorarea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani și stabilirea unui plafon al pensiei de maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ asupra acestui proiect. În timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiilor la un nivel apropiat de ultimul salariu, premierul Ilie Bolojan a susținut ferm plafonarea acestora la 70% din venitul net final.
Prima variantă a reformei fusese declarată neconstituțională de CCR la 20 octombrie, în urma unei sesizări depuse de ÎCCJ, Curtea motivând că Executivul nu solicitase, în termenul legal, avizul CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
La începutul lunii decembrie, judecătorii instanței supreme au hotărât în unanimitate sesizarea Curții Constituționale și în privința noii forme a proiectului.
Magistrații au fost convocați de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru exprimarea poziției față de noua lege a pensiilor speciale, iar toți cei 102 judecători prezenți au votat în favoarea sesizării CCR.
Act normativ discriminatoriu
Potrivit unui comunicat al Înaltei Curți, actul normativ este considerat discriminatoriu față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, afectează grav independența justiției, elimină în fapt pensia de serviciu a magistraților, contravine jurisprudenței CJUE și CEDO, ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, folosește formulări ambigue și conține lacune incompatibile cu cerințele de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”.
Judecătorii mai apreciază că legea instituie un regim juridic defavorabil și discriminatoriu pentru magistrați în ceea ce privește dreptul la pensie, comparativ cu alte profesii aflate în situații similare sau apropiate.
Totodată, aceștia susțin că expunerea de motive a proiectului nu oferă o fundamentare bazată pe date concrete privind impactul financiar al noilor reglementări.
„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, arată ICCJ.
