Pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții 40 de Mucenici, soldați creștini care și-au pierdut viața în Lacul Sevastia pentru credința lor. Această sărbătoare este însoțită de numeroase tradiții populare, precum prepararea mucenicilor, obiceiul de a consuma 40 de pahare de vin și diverse ritualuri menite să alunge iarna. În credința populară, această zi marchează începutul anului agricol și semnalează trecerea de la zilele reci ale Babelor la vremea mai blândă a Moșilor, potrivit creștinortodox.ro.
Sf. 40 de Mucenici – Sărbătoare cu cruce roșie pe 9 martie
Această zi este una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe, fiind legată atât de martiriul celor 40 de sfinți, cât și de obiceiurile populare care simbolizează tranziția de la iarnă la primăvară.
De-a lungul timpului, sărbătoarea Mucenicilor a fost considerată un moment de început pentru noul an agricol, marcând trecerea de la zilele capricioase ale Babelor la vremea mai stabilă a Moșilor. Astfel, în această zi se practică diverse ritualuri și obiceiuri care au rolul de a alunga iarna și de a chema primăvara. În multe regiuni ale țării, există credința că pe 9 martie se deschid mormintele și porțile Raiului, iar sufletele celor plecați dintre cei vii se întorc pentru scurt timp. Din acest motiv, oamenii oferă mucenici și alte daruri pentru sufletele celor adormiți.
Cine au fost Sf. 40 de Mucenici
Sfinții 40 de Mucenici au fost soldați romani creștini care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată în Armenia, în timpul domniei împăratului Licinius (308-324 d.Hr.), cunoscut pentru persecuțiile împotriva creștinilor.
Guvernatorul Armeniei, Agricola, a încercat să-i forțeze să renunțe la credința în Hristos și să se închine zeilor păgâni. Deoarece aceștia au refuzat, au fost supuși unor torturi severe, fiind bătuți și înfometați. Cu toate acestea, și-au păstrat credința și nu au cedat în fața suferinței.
În cele din urmă, au fost condamnați la moarte prin înghețare, fiind lăsați dezbrăcați în lacul înghețat al Sevastiei, în plină iarnă. Se spune că unul dintre ei, copleșit de frig, a ieșit din apă și a încercat să se încălzească într-o baie pregătită de păgâni, însă a murit pe loc din cauza șocului termic.
Impresionat de tăria credinței mucenicilor și de minunile care s-au petrecut în acea noapte, un soldat roman păgân s-a alăturat creștinilor și a intrat în lac, mărturisindu-și credința în Hristos. Astfel, numărul martirilor a rămas 40.
În dimineața următoare, când soldații romani au observat că unii dintre mucenici încă mai trăiau, le-au zdrobit picioarele cu ciocane grele pentru a le grăbi sfârșitul. Trupurile lor au fost apoi arse, iar cenușa a fost aruncată în lac.
Unul dintre mucenici, Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit inițial, însă mama sa, dorindu-i mântuirea, l-a luat în brațe și l-a dus alături de ceilalți, pentru ca și el să primească cununa muceniciei.
Astfel, cei 40 de mucenici și-au dat viața pentru credință, iar sacrificiul lor a rămas un simbol al curajului și devotamentului față de Dumnezeu.
De ce se beau 40 de pahare?
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din această zi este consumul a 40 de pahare de vin, tradiție care simbolizează sângele vărsat de mucenici.
Se spune că cei care beau 40 de pahare în această zi vor avea parte de sănătate și putere pe tot parcursul anului. În regiunile unde tradiția celor 40 de pahare nu este respectată în totalitate, se crede că este suficient să se guste vinul sau să se stropească pământul cu el, pentru a asigura un an îmbelșugat.
De asemenea, există obiceiul ca bărbații care nu pot consuma cele 40 de pahare să fie simbolic „botezați” cu vin pe față, pentru a nu fi lipsiți de belșug și noroc în anul care urmează.
Alte tradiții ale zilei de 9 martie
Această zi marchează și trecerea de la „Zilele Babelor” (1-8 martie), caracterizate de vreme rece și schimbătoare, la „Zilele Moșilor” (9-17 martie), când temperaturile încep să crească. Tradiția populară include o serie de obiceiuri menite să grăbească venirea primăverii:
- Lovirea pământului cu ciocane sau bețe, pentru a alunga frigul și a ajuta pământul să se încălzească.
- Aprinderea focurilor ritualice, peste care copiii obișnuiau să sară, ca simbol al purificării și al protecției împotriva spiritelor rele.
- Scoaterea plugului la arat, marcând începutul noului an agricol. În trecut, plugul era trecut prin foc de fierar și binecuvântat înainte de a fi scos în câmp.
Un alt obicei bine cunoscut este prepararea mucenicilor, colăcei în formă de cifra opt, care sunt unși cu miere și nucă în Moldova sau fierți în Muntenia și Dobrogea, într-un sirop dulce cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul înghețat al Sevastiei.
În funcție de regiune, mucenicii sunt preparați în număr de 40 sau 44. În unele zone, tradiția locală susține că numărul corect ar fi 44, bazându-se pe vechile credințe geto-dacice, iar sărbătoarea ar avea legătură și cu ciclurile agricole.
