Cercetătorii japonezi ar putea fi pe cale să rezolve unul dintre cele mai mari coșmaruri legate de sănătatea dentară: lipsa dinților. Ei testează un medicament care ar putea permite dinților să crească din nou, inclusiv incisivii și molarii, conform unui raport AFP.
Scopul echipei de cercetători este ca acest medicament să devină o alternativă viabilă la protezele dentare și implanturile costisitoare. Spre deosebire de reptile și pești, care își înlocuiesc dinții periodic, oamenii, la fel ca majoritatea mamiferelor, au doar două seturi de dinți: dinții de lapte și dinții permanenți. Însă, sub gingii, există muguri latenți ai unui al treilea set de dinți, susține Katsu Takahashi, directorul secției de chirurgie bucală de la Institutul de Cercetări Medicale al Spitalului Kitano din Osaka.
În octombrie, Takahashi și echipa sa au început studii clinice pe oameni pentru a testa un medicament experimental care ar putea stimula creșterea acestui al treilea set de dinți. Tehnologia inovativă are ca scop neutralizarea unei proteine numite USAG-1, care împiedică dezvoltarea acestei serii suplimentare de dinți.
În prezent, tratamentele pentru înlocuirea dinților pierduți din cauza cariilor, bolilor sau accidentelor sunt costisitoare și invazive. Această cercetare ar putea oferi o soluție mai puțin invazivă și mai accesibilă pentru persoanele care se confruntă cu pierderea dinților.
„A face să crească dinţi naturali prezintă fără niciun dubiu avantaje”, a declarat Katsu Takahashi.
Tratamentul cu anticorpi la șoareci e eficient pentru dinți
Într-un studiu publicat anul trecut, echipa de cercetători japonezi a demonstrat, cu fotografii ca dovezi, că „tratamentul cu anticorpi la șoareci este eficient pentru regenerarea dinților” și ar putea reprezenta un progres semnificativ în tratamentul anomaliilor dentare la oameni.
Această afecțiune ereditară, care afectează aproximativ 0,1% din populație, poate cauza dificultăți grave la mestecat. În Japonia, persoanele afectate de această problemă își petrec adesea adolescența purtând măști faciale pentru a ascunde golurile mari din gură, a explicat Katsu Takahashi.
În prezent, medicii stomatologi acordă prioritate pacienților cu cazuri „urgente”, cum ar fi cei care se nasc cu șase sau mai mulți dinți lipsă, oferind un sprijin esențial pentru a le îmbunătăți calitatea vieții.
„Acest medicament ar putea schimba datele problemei pentru ei”, a adăugat el.
Medicamentul dezvoltat de cercetătorii japonezi ar fi destinat în primul rând copiilor, iar oamenii de știință speră să îl facă disponibil începând din 2030. Acesta vizează stimularea regenerării dinților prin neutralizarea proteinei USAG-1, care inhibă dezvoltarea celor de-al treilea set de dinți.
Angray Kang, profesor de stomatologie la Universitatea Queen Mary din Londra, cunoaște o singură altă echipă care urmărește un obiectiv similar. Totuși, el consideră că echipa lui Katsu Takahashi „deschide calea” în domeniu. Munca lui Takahashi este considerată „pasionantă și merită să fie continuată”, întrucât medicamentul pe bază de anticorpi care vizează o proteină similară cu USAG-1 este deja folosit pentru tratarea osteoporozei. Acest progres ar putea revoluționa tratamentele dentare și ar adresa nevoile celor care suferă de anomalii dentare ereditare.
„Cursa pentru regenerarea dinţilor umani nu este un sprint, ci o serie de ultra-maratoane. Iar acesta este doar începutul”, a declarat el.
Metodă inovatoare și cu potențial
Potrivit lui Chengfei Zhang, profesor de endodonţie la Universitatea din Hong Kong, metoda lui Katsu Takahashi este considerată „inovatoare şi are potenţial”. Zhang apreciază cercetările echipei japoneze, subliniind că abordarea lor deschide noi perspective în domeniul regenerării dentare, având capacitatea de a schimba modul în care sunt tratate problemele dentare ereditare. Acesta consideră că această metodă ar putea reprezenta un progres semnificativ în tratamentele stomatologice, mai ales pentru persoanele afectate de anomalii congenitale ale dinților.
„Afirmaţia potrivit căreia oamenii posedă muguri dentari latenţi, capabili să producă o a treia serie de dinţi este în acelaşi timp revoluţionară şi controversată”, a nuanţat el.
Mugurii dentari ar putea fi explicați prin faptul că reziduuri ale lamei dentare umane pot duce uneori la dezvoltarea unui număr suplimentar de dinți, potrivit opiniei lui Katsu Takahashi. Cu toate acestea, Chengfei Zhang, profesor de endodonție la Universitatea din Hong Kong, a subliniat că rezultatele experimentelor efectuate pe animale ridică întrebări legate de capacitatea dinților regenerați de a înlocui funcțional și estetic dinții pierduți. Zhang a menționat că acest aspect necesită mai multe cercetări pentru a se înțelege impactul complet al regenerării dentare.
În răspunsul său, Takahashi a afirmat că, în cazul în care un dinte nou crește incorect, acesta ar putea fi repoziționat prin tratamente ortodontice sau chiar transplant. Deși testele clinice se desfășoară în prezent pe adulți care au pierdut un singur dinte, regenerarea dentară nu reprezintă obiectivul principal al acestora. Takahashi a precizat că șansele ca participanții să experimenteze regenerarea completă a unui dinte sunt mici, dar a adăugat că ar fi „extrem de bucuros” dacă acest lucru s-ar întâmpla.
În Japonia, unde populația este una dintre cele mai îmbătrânite din lume, cu peste 90% dintre persoanele de peste 75 de ani având cel puțin un dinte lipsă, lansarea unui astfel de medicament ar putea avea un impact semnificativ.
„Sperăm cu tărie ca tehnologia noastră să le poată prelungi în mod direct speranţa de viaţă într-o stare bună de sănătate”, a adăugat Katsu Takahashi.
