Comisia de la Veneția, care funcționează ca un organism consultativ al Consiliului Europei, a publicat luni un raport referitor la decizia Curții Constituționale din România de a anula alegerile prezidențiale. Documentul evidențiază că anularea unui scrutin electoral este justificată doar în situații deosebite și bine fundamentate.
Acest raport, elaborat în regim de urgență, se axează pe criteriile și standardele legale prin care o instanță constituțională ar putea decide să invalideze rezultatele unei alegeri. Solicitarea pentru această analiză a fost înaintată luna trecută de Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), conform unui comunicat al Comisiei.
Deși documentul are ca punct de plecare un caz specific din România – legat de invalidarea alegerilor, utilizarea tehnologiilor digitale în campanii și influențele externe – Comisia de la Veneția subliniază că nu este de competența sa să examineze în detaliu faptele cazului respectiv sau să analizeze decizia luată de Curtea Constituțională a României. Întrebarea adresată Comisiei este una generală și privește normele de drept constituțional comparat, precum și standardele europene și internaționale aplicabile.
Condițiile trebuie să fie stricte
Conform raportului, anularea unui proces electoral poate fi decisă de o instanță constituțională doar dacă sunt îndeplinite condiții stricte și dacă există garanții clare care să justifice această acțiune.
Fiind organisme care reacționează la situații existente, fără a crea ele însele ordinea de zi, instanțele – inclusiv cele constituționale – ar trebui să aibă o putere restrânsă de a anula alegerile din proprie inițiativă, iar aceasta ar trebui reglementată strict. Astfel, legitimitatea alegerilor și încrederea cetățenilor în procesul democratic pot fi protejate.
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic explicit ca instanțele constituționale să anuleze alegerile din proprie inițiativă, se arată în raport. Cu toate acestea, Codul de bune practici în materie electorală solicită existența unui mecanism eficient de contestații, iar organismul care soluționează astfel de cazuri trebuie să aibă autoritatea de a invalida rezultatele acolo unde neregulile constatate au avut un impact asupra rezultatului final.
Contestațiile electorale ar trebui să poată fi formulate nu doar de către stat, ci și de alte părți interesate, fie publice, fie private, în contextul în care statul are obligația de a asigura condiții echitabile pentru desfășurarea alegerilor, inclusiv pentru campanii corecte, precizează raportul.
Anulare susținută de probe
Deciziile de anulare trebuie să fie susținute de dovezi solide care demonstrează existența unor nereguli grave, iar acestea trebuie explicate clar, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Propaganda electorală, de regulă protejată de libertatea de exprimare, poate fi sancționată doar atunci când depășește limitele acceptabile, cum ar fi prin promovarea discursului de ură.
Campaniile desfășurate pe platformele de social media, deși diferite ca formă și impact, ar trebui să respecte aceleași reguli de transparență și finanțare aplicabile campaniilor electorale tradiționale. Totuși, identificarea și dovedirea încălcărilor legii în mediul online reprezintă o provocare majoră. Deciziile legate de astfel de cazuri trebuie să fie bine fundamentate și transparente, iar utilizarea informațiilor clasificate nu ar trebui să fie singura bază a acestora.
Raportul formulează și câteva recomandări-cheie. De exemplu, Comisia consideră că doar cel mai înalt organ electoral ar trebui să aibă autoritatea de a anula rezultatele alegerilor, iar aceste decizii ar trebui să poată fi revizuite de instanțe judiciare de rang înalt, precum curți constituționale sau tribunale electorale specializate.
Procesul să fie echitabil
De asemenea, anularea unui scrutin în totalitate sau parțial ar trebui să fie permisă numai în condiții extrem de rare și bine reglementate, atunci când se demonstrează că neregulile din procesul electoral au influențat rezultatul votului.
Procesul de luare a deciziilor referitoare la alegeri trebuie să fie echitabil, obiectiv și să ofere tuturor părților posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere. Deciziile trebuie să respecte termene rezonabile și să fie bazate pe dovezi clare privind nereguli care ar fi putut influența rezultatul final.
Comisia de la Veneția recomandă, de asemenea, reglementarea unor aspecte legate de influența mass-media, inclusiv a campaniilor sponsorizate din surse externe, atacuri cibernetice sau alte amenințări digitale la adresa integrității procesului electoral. În același timp, statele trebuie să se asigure că toți candidații beneficiază de un acces echitabil la mass-media online, iar reglementările să prevină eventuale favorizări realizate de sistemele de inteligență artificială utilizate pe platformele de socializare.
Normele de transparență și finanțare a campaniilor electorale ar trebui să se aplice și în mediul online, iar publicitatea electorală să fie identificată și marcată corespunzător. Platformele de social media ar trebui să furnizeze informații clare despre reclamele politice și sursele de finanțare ale acestora.
