Diferențele semnificative dintre Europa și Statele Unite în ceea ce privește procesul de negociere pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina au fost un subiect central la Conferința de Securitate de la Munchen (14-16 februarie), care s-a încheiat duminică, lăsând o preocupare generalizată că Washingtonul ar dori să excludă Europa de la discuțiile esențiale, potrivit unei analize realizate de EFE.
Liderii europeni au subliniat, pe parcursul celor trei zile de conferință, ideea că nu poate exista un proces de negociere fără implicarea Ucrainei și a Europei, fără ca discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului să includă Europa.
Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, a declarat explicit că nu consideră necesară o implicare directă a europenilor în negocieri.
Washingtonul argumentează că procesul de la Minsk din 2014-2015 pentru încetarea focului în Donbas a eșuat din cauza numărului prea mare de părți implicate.
În plus, președintele Donald Trump a sugerat că un acord de pace ar trebui să înceapă printr-un pact între el și președintele rus Vladimir Putin, și nu cu liderul țării invadate, Volodimir Zelenski. Astfel, europenii sunt îngrijorați nu doar de absența lor la masa negocierilor, dar și de faptul că nu sunt consultați sau chiar informați cu privire la tipul de pace pe care SUA intenționează să o propună pentru Ucraina.
Asigurarea unei poziții de forță Ucrainei
Președintele leton, Edgars Rinkevics, a insistat duminică asupra necesității de a continua sprijinirea Ucrainei pentru a-i asigura o poziție de forță, astfel încât să nu fie inițiate negocieri pe la spatele ei. De asemenea, Rinkevics a adăugat că, dacă Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în cazul Ucrainei, așa cum doresc SUA și este dispusă să facă, atunci trebuie să aibă un rol în negocieri.
„Sunt convins că SUA doresc să pună capăt războiului. Cel în care nu am încredere este Vladimir Putin și există pericolul ca SUA să se înșele în privința sa. Pentru că, despre ce vorbim? O pace durabilă sau o încetare a focului care să permită Rusiei să se reînarmeze?”, a spus președintele leton.
În ceea ce privește eventualele concesii făcute Rusiei, cum ar fi cele recente propuse de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, care a descris revenirea la granițele din 2014 ca fiind nerealistă, unii lideri europeni au comparat situația cu politica de conciliere a premierului britanic Neville Chamberlain față de naziști, care a dus la rezultatele Conferinței de la Munchen din 1938.
„Ca turist, îmi place locul (Munchen). Lumea e amabilă, berea perfectă, galeriile de artă excelente. Ca istoric și politician, astăzi pot spune doar că niciodată, din nou, Munchen”, a afirmat premierul polonez Donald Tusk pe contul său de X.
S-au făcut și comparații cu Conferința de la Ialta din urmă cu 80 de ani, în care Uniunea Sovietică, Marea Britanie și SUA au stabilit arhitectura Europei post-al Doilea Război Mondial. „Spiritul de la Ialta” s-a opus „spiritului de la Helsinki”, făcând aluzie la aniversarea de 50 de ani a Actului de la Helsinki, în care URSS, SUA și celelalte state europene s-au angajat să respecte drepturile omului, libertățile fundamentale și dreptul internațional.
„Vin dintr-o țară mică care are nevoie de Helsinki mai mult decât de Ialta. Cred că trebuie să-i reînviem spiritul”, a spus duminică președintele finlandez Alexander Stubb, concluzionând perspectiva europeană.
SUA a criticat modelul democratic european
Liderii europeni s-au așteptat ca SUA să ofere o explicație cu privire la planul lor de pace, dacă există unul, dar ceea ce au auzit la conferință au fost critici la adresa modelului democratic al Europei, o dovadă în plus a fisurilor apărute sau reapărute în relațiile transatlantice odată cu întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.
În discursul său de vineri, vicepreședintele american J.D. Vance a afirmat că amenințarea nu vine din Rusia sau China, ci din interiorul Europei. El a criticat ceea ce consideră a fi o lipsă de libertate de exprimare în Europa, sugerând că trebuie eliminate barierele care opun „vocilor alternative”, precum cele ale populiștilor de extremă dreapta și stânga.
Fostul ministru spaniol de externe și actual rector al Școlii de Științe Politice și Relații Internaționale din Paris, Arancha Gonzalez Laya, a descris în declarații pentru EFE ceea ce s-a întâmplat la conferința de securitate cu delegația SUA ca fiind „un punct de cotitură” în relațiile transatlantice.
Totuși, ea a subliniat că această schimbare de ton din partea unei administrații americane tot mai assertive era de așteptat, având în vedere măsurile și anunțurile anterioare ale președintelui Trump privind impunerea de tarife Europei și cerințele pentru o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, precum și conversațiile sale telefonice cu Vladimir Putin.
„Toate acestea au precedat Munchen și acum și aici s-au cristalizat printr-o contestare fără precedent” a democrației europene, a estimat Arancha Gonzalez Laya.
