Începând cu data de luni, 26 mai, a fost pusă în aplicare Legea nr. 86/2025, care aduce schimbări majore în cadrul legislativ destinat combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Această lege, publicată în Monitorul Oficial, vizează în mod direct sectoare economice considerate sensibile, precum industria jocurilor de noroc, domeniul imobiliar și platformele de tranzacționare a criptomonedelor.
Conform noii reglementări, toate entitățile implicate sunt obligate să implementeze măsuri stricte de identificare și verificare a clienților (KYC – Know Your Customer), atât pentru noii clienți, cât și pentru cei existenți, adaptate în funcție de nivelul de risc și circumstanțele specifice. Legea interzice aplicarea unor măsuri simplificate în situațiile în care există suspiciuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului.
O inovație importantă este reprezentată de obligația instruirii personalului în ceea ce privește legislația anti-spălare a banilor și protecția datelor cu caracter personal. Operatorii trebuie să poată dovedi autorităților că aceste sesiuni de instruire au fost realizate, la solicitare.
Legea stabilește cerințe specifice pentru diferite sectoare economice. De exemplu, în domeniul tranzacțiilor imobiliare, agenții trebuie să aplice proceduri riguroase de identificare și verificare atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător. Platformele de tranzacționare a criptomonedelor sunt obligate să aplice măsuri KYC standard pentru orice tranzacție ce depășește echivalentul a 1.000 euro în lei. În ceea ce privește casele de schimb valutar, aceste obligații se aplică pentru tranzacții care depășesc 2.000 euro.
Și cazinourile au fost luate în colimator
Operatorii din sectorul jocurilor de noroc, în special cei din cazinouri, trebuie să identifice toate tranzacțiile clienților și să le coreleze cu profilul acestora, conform datelor obținute prin procedurile KYC.
Documentele justificative aferente tranzacțiilor complexe sau cu sume neobișnuit de mari trebuie păstrate în original sau în format digital acceptat în procedurile judiciare, pentru o perioadă minimă de 5 ani de la încheierea relației comerciale sau de la data tranzacției ocazionale.
Adrian Bența, specialist în politici fiscale, a evidențiat într-o analiză pentru HotNews că această lege aduce alinierea legislației românești la standardele internaționale și europene, reprezentând o extensie clară a obligațiilor impuse prin directivele europene anterioare, în special Directiva 2015/849/UE (a patra directivă europeană pentru combaterea spălării banilor). Aceasta a fost un moment important în extinderea reglementărilor către actori economici din afara sistemului bancar, cum ar fi avocații, notarii, agenții imobiliari, operatorii jocurilor de noroc sau furnizorii de servicii de criptomonede.
Scopul principal al extinderii acestor măsuri este prevenirea utilizării circuitelor economice legale pentru mascare a provenienței fondurilor obținute ilegal. În contextul globalizării și digitalizării, sistemele de monitorizare și raportare a fluxurilor financiare devin indispensabile pentru menținerea stabilității economice și a securității naționale.
