Judecătoarea Cristina Ardeleanu, de la Curtea de Apel București, a decis să respingă marți cererea înaintată de Călin Georgescu pentru anularea alegerilor prezidențiale.
„Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunțare, ce se depune la Curtea de Apel București. Pronunțată azi, 31.12.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței”, este precizat în hotărârea instanței.
Instanța a detaliat decizia
Decizia, așa cum este prezentată pe portalul instanțelor de judecată, cuprinde detalii extinse referitoare la excepțiile și cererile formulate de avocații lui Georgescu și ale altor părți implicate în proces.
„Respinge excepția nelegalei constituiri și compuneri a instanței, invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviințează în principiu cererea de intervenție accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenție accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenție principală, ca inadmisibile. Încuviințează părților proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepția de inadmisibilitate invocată de intimatul SRI în privința excepției de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 și Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepția de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. (…) Cu recurs, în 5 zile de la pronunțare” – conform deciziei publicate.
Avocații lui Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei
Dezbaterile în această cauză s-au întins pe parcursul zilei de luni, durând peste șase ore, iar instanța a amânat pronunțarea pentru marți. Pe durata ședinței, au fost respinse solicitările de recuzare a judecătoarei Cristina Ardeleanu.
Apărătorii lui Călin Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei pe motivul lipsei de imparțialitate, susținând că aceasta este căsătorită cu un procuror din cadrul DNA și că ar fi exprimat opinii care indică antepronunțarea în proces.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au acționat în instanță Biroul Electoral Central și mai multe instituții, inclusiv Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul General, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, președintele Klaus Iohannis și Elena Lasconi.
Obiectivul dosarului consta în anularea a două hotărâri ale BEC, prin care s-a dispus reluarea de la zero a procesului electoral prezidențial, conform unei decizii a Curții Constituționale.
„Sper într-o justiție profesională și nu într-o justiție politică”, a afirmat Călin Georgescu, după ședința de judecată de luni.
Primul tur a fost invalidat
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Georgescu, citând documente desecretizate de CSAT și furnizate de SRI, SIE, MAI și STS.
Aceste documente arată că Georgescu a încălcat legislația electorală privind finanțarea campaniei prezidențiale, raportând cheltuieli zero la AEP, în timp ce autoritățile au descoperit că finanțarea campaniei pe TikTok, susținută de Bogdan Peșchir, a însumat un milion de euro. De asemenea, documentele CSAT menționează atacuri cibernetice din partea unui actor statal asupra infrastructurii IT&C implicate în procesul electoral, precum și faptul că România a fost vizată de acțiuni hibride agresive din partea Rusiei.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acțiuni includ propagandă, sprijinirea unor candidați eurosceptici și încurajarea mișcărilor antisistem, toate având scopul de a diminua sprijinul pentru Ucraina.
