În comuna Săpoca din județul Buzău, a fost descoperit un incisiv superior de mamut lânos, care măsoară 1,2 metri, o piesă rară din perioada Pleistocenului târziu, contemporană cu oamenii moderni, specia Homo sapiens. Această descoperire unică a fost făcută într-o ravenă, iar obiectul a fost introdus în patrimoniul cultural național și este acum administrat de Muzeul Județean Buzău. Este considerată o raritate în sudul și sud-estul României.
Conform celor de la Muzeul Județean Buzău, fildeşul provine de la un mamut lânos din Pleistocenul târziu. Descoperirea a fost anunțată pe 15 ianuarie, iar pe 29 ianuarie a fost extrasă din sol cu ajutorul autorităților locale din Săpoca și predată muzeului pentru conservare.
„Este vorba de un incisiv, un fildeş care provine de la un exemplar de mamut lânos, reprezintă până în prezent cea mai mare piesă de paleofaună din patrimoniul instituţiei noastre. Piesa a fost recuperată de pe teritoriul comunei Săpoca. Ea a ajuns miercuri la Muzeul Judeţean Buzău, urmează să i se aplice măsuri de conservare primară, iar pentru a o expune, ţinând cont de dimensiunile ei, va trebui să facem un mobilier de expunere destinat. Are o dimensiune în desfăşurare de 120 cm.”
Astfel de fragmente sunt extrem de rare în sudul și sud-estul României. Directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, a mulțumit primarului comunei Săpoca pentru sprijinul oferit în procesul de recuperare a piesei, care a fost descoperită de un cetățean în ravenă.
Specialiștii susțin că acest fragment de fildeş provine de la un mamut lânos care trăia în perioada Pleistocenului târziu, în aceeași eră cu oamenii moderni.
„În perioada aceasta a Pleistocenului târziu, deja în spaţiul european existau populaţii umane, Omul de Neanderthal până acum vreo 40.000 de ani, după care vine şi se răspândeşte omul modern, homo sapiens. În România există urme ale unor interacţiuni dintre om şi mamut, atât pentru a-şi obţine hrana dar şi pentru a face diferite obiecte din os de fildeş. Există un fragment de fildeş de mamut cu urme de prelucrare în situl paleolitic de la Lespezi, judeţul Bacău.”
Mamutul lânos este de dimensiuni mici
Descoperirea de la Buzău este semnificativă, fiind extrem de rare astfel de piese în sudul României. Mamutul lânos era o specie de mamut de dimensiuni mai mici, adaptată la climatul rece, cu o înălțime de aproximativ 3 metri și o greutate de până la 8 tone.
„Nu avem deocamdată elemente directe, putea să trăiască în acest interval, între 125.000 – 11.000 de ani”, a declarat Ştefan Vasile, lector universitar doctor la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.
Fildeşul descoperit poate oferi informații valoroase despre mediul și climatul în care trăia mamutul lânos.
„În momentul în care găsim urme ale unor specii de animale, putem vorbi şi despre mediul înconjurător şi condiţiile existente în care au trăit ele…În ultimele 2,6 milioane de ani s-au succedat mai multe glaciaţiuni şi intervale mai calde.
În Pleistocenul târziu mamutul lânos apare în intervalele reci. Acum nu trebuie să ne imaginăm că totul era acoperit de gheaţă. Erau suprafeţe acoperite total, calota glaciară scandinavă acoperea complet Peninsula Scandinavă şi o parte din nordul Germaniei şi Poloniei, o parte din nordul Marii Britanii, a Olandei.
Mai la sud, în zona noastră au existat gheţari alpini. Climatul era mai rece, probabil cam cu 5-6 grade faţă de cel din prezent. Peisajul arăta puţin altfel. Mamutul lânos are un tip de vegetaţie caracteristic, trăia în aşa numită stepă a mamutului, nu prea existau copaci, arbuşti, în schimb era zăpadă destul de multă, un climat care permitea existenţa vieţii şi a omului.”
În colecțiile Muzeului Județean Buzău se află și alte fragmente osteologice provenite de la diverse tipuri de mamuți, primele fiind adăugate în anul 1972.
