Începând de anul viitor, în fiecare zi, peste 600 de români vor ajunge la vârsta pensionării, adică 65 de ani, conform Institutul Național de Statistică. Practic, la fiecare două minute, un român va ieși la pensie. Totuși, o parte dintre aceștia vor alege să rămână activi profesional, în condițiile în care România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul de „pensionari care se re-angajează sau continuă să lucreze”, potrivit unui raport publicat luni de Eurostat.
În anul precedent, vârsta medie de pensionare a fost de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai ridicată în cazul bărbaților comparativ cu femeile și cu 0,5 ani mai mare în zonele rurale decât în cele urbane.
Întrebați despre motivele pentru care au ales să continue să muncească după pensionare, peste jumătate (54,3%) dintre cei care și-au păstrat un loc de muncă în primele șase luni de la încasarea primei pensii au declarat că au nevoie de venituri suplimentare. Aproximativ un sfert dintre aceștia (23,7%) au menționat dorința de a rămâne activi și de a se simți utili.
Dintre cei care nu lucrau la momentul pensionării sau care au renunțat la locul de muncă odată cu retragerea din activitate, peste 45.000 (din totalul de peste 150.000 de pensionari activi pe piața muncii) au revenit ulterior în câmpul muncii, motivul principal fiind, din nou, necesitatea unui venit suplimentar.
Diferențe între bărbați și femei în motivele reîncadrării
Bărbații au invocat mai des dificultățile financiare drept motiv principal pentru continuarea activității profesionale, în timp ce femeile au evidențiat mai degrabă dorința de a rămâne conectate social. Această tendință se observă și în diferențele dintre mediul urban și cel rural: în orașe, nevoia de bani este mai frecvent menționată, în timp ce în zonele rurale, dorința de integrare socială este mai puternică.
Persoanele cu studii superioare, dar și cele care au ocupat anumite funcții, precum managerii, profesioniștii sau muncitorii calificați în agricultură, au fost mai predispuse să continue să lucreze după primirea pensiei pentru limită de vârstă.
Angajarea cu normă redusă în rândul pensionarilor din UE
În rândul pensionarilor din Uniunea Europeană, peste jumătate (57,0%) dintre cei care continuă să muncească o fac cu fracțiune de normă. Procentul celor care rămân activi după pensionare variază semnificativ în funcție de țară, situându-se sub 2% în România, dar depășind 50% în Estonia.
În unele state, reintegrarea pe piața muncii este mult mai frecventă. Cele mai ridicate procente se înregistrează în Suedia (15,6%), Estonia (12,4%) și Finlanda (12,2%), unde numărul pensionarilor care aleg să lucreze rămâne destul de ridicat.
Nivelul de educație influențează decizia de a continua activitatea profesională: persoanele cu studii superioare au o probabilitate mai mare (30,8%) de a lucra după pensionare decât cele cu un nivel de educație mai redus (14,5%).
Munca cu normă redusă: motive și tendințe
Motivațiile pentru angajarea part-time variază. Aproximativ 20% dintre angajații cu normă parțială, cu vârste între 15 și 74 de ani, au fost nevoiți să accepte un astfel de program deoarece nu au reușit să găsească un loc de muncă full-time – o situație cunoscută sub numele de angajare involuntară cu fracțiune de normă.
În ceea ce privește numărul de ore lucrate, pensionarii care rămân activi profesional petrec mai puțin timp la muncă decât media generală a angajaților. Distribuția acestui fenomen variază geografic: în nordul și centrul Europei, aceștia lucrează în medie între 20 și 26 de ore pe săptămână, în timp ce în estul și sudul Europei, programul de lucru este semnificativ mai lung. Bulgaria și Grecia înregistrează cele mai mari medii, cu 38,8, respectiv 38,5 ore lucrate săptămânal, conform datelor Eurostat.
