Președintele american Donald Trump a apreciat luni că ceva pozitiv ar putea totuși rezulta din demersurile de a opri conflictul ruso-ucrainean, menționând acest lucru după ce a înaintat un plan de pace discutat oficial duminică la Geneva de SUA și Ucraina, conform agenției EFE.
„Este într-adevăr posibil să se obțină progrese majore în discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina? Nu cred până nu văd, dar s-ar putea întâmpla ceva bun”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.
Mesajul său – venind la scurt timp după ce, vineri, a impus Ucrainei ca termen pentru acceptarea planului de pace data de 27 noiembrie, iar sâmbătă a reiterat reproșul privind lipsa de recunoștință pentru sprijinul american în războiul cu Rusia – a fost transmis în contextul în care SUA, Ucraina și partenerii europeni ai Kievului au modificat duminică documentul american, ajungând la un „cadru de pace actualizat și îmbunătățit”, deși nu au făcut publice detalii, după ce Kievul și europenii prezentaseră o contrapropunere la planul inițial.
Cu toate acestea, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, după întâlnirile de la Geneva, că niciuna dintre chestiunile nerezolvate nu este „insurmontabilă” și și-a exprimat optimismul că, în final, se va putea ajunge la o înțelegere, subliniind însă că hotărârea finală aparține Ucrainei și Rusiei.
Rusia respinge modificările
În ceea ce privește poziția Moscovei, consilierul prezidențial rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a comunicat luni că Rusia respinge schimbările cerute de europeni în varianta planului prezentată de SUA săptămâna trecută. El a calificat drept „total neconstructiv” planul propus de Ucraina și statele europene ca răspuns la inițiativa americană.
Oficialul rus a menționat că, în prima versiune a documentului, „nu toate, dar multe dintre dispozițiile planului par să fie destul de acceptabile pentru noi”, în timp ce altele necesită discuții suplimentare. Totodată, el a considerat „firesc” ca documentul inițial „să fie modificat cu schimbări din partea noastră, cu siguranță și din partea ucraineană, precum și din partea americană și europeană”, insistând însă asupra nevoii unor discuții la care să participe și Moscova, care așteaptă să fie contactată de Washington.
Varianta inițială a planului SUA prevede în principal ca Ucraina să renunțe integral la regiunea Donbas (formată din provinciile Donețk și Lugansk), care, împreună cu peninsula Crimeea, ar fi recunoscute de facto ca fiind teritorii rusești. Totodată, zonele din Donbas cedate Rusiei, dar aflate actualmente în afara controlului său, ar urma să devină regiuni tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite tot de facto conform liniei actuale a frontului, ce ar urma să fie înghețată. În contrapartidă, Rusia s-ar retrage din teritoriile ocupate în regiunile Dnipropetrovsk și Harkov.
Ucraina și partenerii săi europeni resping însă cedarea către Rusia a unor teritorii care nu se află sub controlul acesteia și insistă ca negocierile să se bazeze pe situația reală a liniilor de front.
Discuții pe tema efectivelor militare
În ceea ce privește componenta militară, varianta inițială americană prevede limitarea forțelor armate ucrainene la un maximum de 600.000 de soldați, renunțarea la armamentul cu rază lungă de acțiune și abandonarea obiectivului aderării la NATO, angajament de neutralitate militară care ar urma să fie înscris în Constituție. Aliații europeni ai Kievului susțin însă un plafon de 800.000 de militari și consideră că mențiunea privind neaderarea la NATO nu trebuie introdusă în Constituție, ci doar consemnat în acord printr-o referire la lipsa consensului între statele membre.
Planul american include și posibilitatea ca Ucraina să beneficieze de garanții de securitate occidentale, în baza cărora un eventual atac împotriva sa ar fi tratat ca un atac asupra „comunității transatlantice”, fără desfășurare de trupe străine pe teritoriul ucrainean, dar cu staționarea unor avioane de luptă europene în Polonia. La rândul lor, aliații europeni – care solicitaseră anterior trimiterea unui contingent militar în Ucraina, în special Franța și Regatul Unit, propunere respinsă de Rusia – cer includerea unor eventuale rotații de trupe sau forțe de sprijin în Ucraina în cadrul „Coaliției de Voință”, forțe care nu ar fi sub comandă NATO, în timp ce avioanele dislocate în Polonia ar urma să fie coordonate de Alianță.
Documentul american cuprinde și prevederi economice. O sută de miliarde de euro din activele rusești înghețate în state occidentale ar urma să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, iar statele europene ar trebui să asigure încă o sută de miliarde. SUA ar beneficia de câștiguri rezultate din implicarea în proiectele de reconstrucție, aspect considerat inacceptabil de europeni, care cer ca Rusia să acopere integral daunele provocate Ucrainei și ca activele rusești înghețate să rămână blocate până la achitarea completă a compensațiilor.
