Economia Turciei, deja vulnerabilă, se pregătește pentru o perioadă de noi turbulențe și retrageri semnificative ale investitorilor, în contextul în care protestele au izbucnit în întreaga țară, ca urmare a unor arestări controversate efectuate de guvernul lui Recep Erdogan, conform unui articol publicat de CNBC.
Protestele au fost declanșate de reținerea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul opozant politic al lui Erdogan, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie desemnat candidat al partidului său pentru alegerile prezidențiale.
Piețele financiare din Turcia au înregistrat miercuri cele mai semnificative scăderi din lume după anunțul privind arestarea lui Imamoglu, iar lira turcească a ajuns la un nivel minim istoric față de dolar. Ca reacție, banca centrală a Turciei ar fi intervenit puternic pe piață, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a sprijini moneda națională, potrivit estimărilor unor bancheri citați de Reuters. Lira a pierdut 15% față de dolar în ultimul an și 83% în ultimii cinci ani.
Ekrem Imamoglu, care a câștigat alegerile pentru Primăria Istanbulului în aprilie 2024, a fost arestat sub acuzațiile de terorism și crimă organizată, acuzații pe care el și susținătorii săi le resping vehement. În paralel, procurorii au emis mandate de arestare pentru alte 100 de persoane, inclusiv jurnaliști, oameni de afaceri și membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), principala formațiune de opoziție din Turcia. Conducerea CHP a descris arestarea ca fiind „o lovitură de stat”.
În încercarea de a limita protestele, guvernatorul Istanbulului a impus interdicții asupra manifestațiilor publice, închizând metroul și drumurile din oraș. Accesul la internet și la rețelele sociale a fost semnificativ restricționat. Cu toate acestea, protestatarii au ieșit pe străzi și s-au adunat în fața baricadelor și în campusurile universitare pentru a-și exprima nemulțumirea.
Guvernul respinge acuzațiile de natură politică
Ministerul de Interne al Turciei susține că justiția este independentă și că arestările nu au motivație politică. Joi, în cadrul unei postări pe platforma X, ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a anunțat că autoritățile au reținut 37 de persoane pentru postări „provocatoare” pe rețelele sociale, acuzate de „incitare la comiterea de infracțiuni”.
Ekrem Imamoglu, un politician extrem de popular, a obținut o victorie clară în alegerile locale din primăvara anului 2024 și era considerat cel mai puternic rival al lui Erdogan în cursa pentru prezidențiale. CHP plănuia să organizeze alegeri primare pe 23 martie, iar Imamoglu era considerat favorit pentru a deveni candidatul partidului în alegerile prezidențiale.
Criticii consideră că arestarea sa reprezintă cea mai gravă încălcare a democrației comisă de guvernul Erdogan.
„Turcia era deja pe un trend descendent, dar acum asistăm la o prăbușire politică. Ziua de astăzi marchează un moment istoric, un nou pas al Turciei către îndepărtarea de valorile democratice,” a declarat Arda Tunca, economist independent și consultant din Istanbul, pentru CNBC.
Efectele asupra piețelor și investițiilor
Incertitudinea politică și temerile privind stabilitatea economică ar putea duce la o scădere și mai accentuată a investițiilor străine, într-un moment în care încrederea investitorilor în Turcia este deja extrem de fragilă.
„Îngrijorările legate de statul de drept vor persista și este foarte posibil ca acest lucru să afecteze investițiile străine directe pe termen lung, care oricum erau la un nivel scăzut. Administrația AKP va trebui să prezinte un caz solid împotriva lui Imamoglu, altfel situația se va deteriora și mai mult,” a scris Timothy Ash, strateg pentru piețele emergente la BlueBay Asset Management, într-o notă adresată investitorilor miercuri.
Inflația din Turcia a ajuns la 39,05% în februarie, iar CHP plănuia să folosească această problemă ca temă centrală în campania împotriva lui Erdogan. Continuarea deprecierii lirei ar putea declanșa o nouă spirală inflaționistă, forțând banca centrală să crească și mai mult dobânzile, care se află deja la un nivel record de 42,5%.
„Această evoluție va zdruncina încrederea investitorilor și a piețelor. Lira va continua să slăbească, ceea ce va alimenta inflația,” a declarat George Dyson, analist senior la Control Risks.
Totuși, Dyson și alți experți nu cred că banca centrală va renunța la politica economică actuală. În schimb, noi majorări ale dobânzii ar putea fi adoptate dacă lira continuă să se deprecieze.
„Turcia se simte în siguranță din punct de vedere geopolitic”
Următoarele alegeri prezidențiale din Turcia sunt programate pentru 2028, dar Parlamentul ar putea decide organizarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu ar fi câștigat clar în fața lui Erdogan, ceea ce ar fi favorizat opoziția într-un eventual vot anticipat.
„Erdogan a văzut sondajele și și-a dat seama că, chiar și cu avantajele unui președinte în funcție și controlul total asupra instituțiilor și mass-media, tot pierdea categoric în fața lui Imamoglu,” a scris Soner Cagaptay, istoric turc și cercetător senior la Washington Institute, într-o postare pe X. „De aceea, Erdogan a ales opțiunea nucleară împotriva lui Imamoglu,” a spus Cagaptay.
Analiștii sugerează că revenirea lui Donald Trump la conducerea SUA a încurajat lideri din mai multe țări să ignore normele democratice, fără teama unor sancțiuni.
„O posibilă explicație pentru acest moment ales de Erdogan este că Turcia se simte în siguranță din punct de vedere geopolitic. SUA dă semnale că nu va interveni, iar Uniunea Europeană are nevoie de Turcia în dosarele Ucraina și Siria. Așadar, guvernul turc profită de această conjunctură, estimând că va primi puține reacții critice din exterior,” a explicat Dyson.
