Cu câteva zile înainte de lansarea oficială a Cărții albe privind apărarea europeană, think tank-ul EuroDéfense a transmis către Bruxelles un set de nouă recomandări deosebit de ferme, conform Rador Radio România.
Pe 19 martie, comisarul lituanian pentru Apărare, Andrius Kubilius, urmează să prezinte această carte albă, considerată un punct de referință într-o perioadă marcată de intense preocupări privind securitatea în capitalele europene. Documentul va detalia în profunzime capacitățile militare comune ale Europei.
Pentru a contribui la dezbaterile comisarului, EuroDéfense a redactat o scrisoare ce include sugestii menite să consolideze dimensiunea militară a Uniunii Europene. Inițiativa nu surprinde, având în vedere că acest think tank, condus de generalul Jean-Marc Vigilant, este cunoscut pentru pozițiile sale ferme. Rețeaua EuroDéfense, prezentă în 16 state europene, a menținut o colaborare activă cu Regatul Unit chiar și după Brexit.
Din punct de vedere operațional, EuroDéfense readuce în discuție conceptul unei „forțe de reacție rapidă” de 5.000 de soldați, prevăzută în Busola strategică a UE, adoptată în 2022. Această forță, a cărei implementare era planificată pentru 2025, este considerată de grupul de reflecție drept „deja insuficientă” și „prea concentrată pe gestionarea crizelor, în loc să fie pregătită pentru un conflict de mare intensitate”. Inițial, forța fusese concepută pentru operațiuni de evacuare a civililor din zone de pericol, așa cum s-a întâmplat în Afganistan în august 2021.
Obiectivul NATO: 300 de mii de militari
EuroDéfense propune însă o abordare mai ambițioasă, care să vizeze o aliniere la obiectivul NATO de 300.000 de militari în stare de alertă maximă, cu o componentă europeană mult mai solidă. În acest context, este relevant de menționat că aproximativ 100.000 de soldați americani sunt desfășurați în Europa în cadrul NATO, iar Donald Trump ar putea lua în considerare o reducere a acestui număr.
Printre recomandările EuroDéfense se numără și crearea unei structuri europene de comandă eficiente. Documentul subliniază că „actualele capacități de comandă și control ale UE sunt insuficiente pentru operațiuni dincolo de limitele restrânse ale misiunilor Petersberg”. Această observație pune sub semnul întrebării politica tradițională de evitare a suprapunerii cu NATO.
Misiunile Petersberg, definite în 1992 și incluse ulterior în politica europeană de apărare, acoperă operațiuni umanitare, de menținere a păcii și de gestionare a crizelor. Odată cu Tratatul de la Lisabona din 2009, domeniul lor de aplicare a fost extins, incluzând și dezarmarea, asistența militară, stabilizarea post-conflict și lupta împotriva terorismului. Totuși, acestea rămân limitate la crize de intensitate redusă, fără a lua în calcul scenarii de confruntare militară majoră.
Un studiu citat de EuroDéfense relevă că „63% din achizițiile recente de apărare ale UE se referă la soluții americane”, ceea ce reflectă o dependență considerabilă de industria de apărare a SUA. Pe acest fond, think tank-ul insistă asupra necesității de a consolida industria de apărare europeană pentru a reduce vulnerabilitățile strategice.
Cultură comună la nivel european
Documentul atrage atenția asupra faptului că „pilonul european al Alianței” se află într-o situație critică atât în ceea ce privește pregătirea militară, cât și capacitățile industriale. În acest sens, se propune o utilizare mai eficientă a Fondului European de Apărare (FED), subliniindu-se că „în stadiul actual de dezvoltare, FED nu își poate permite să împrăștie fondurile într-un mod prea dispersat”.
Având în vedere faptul că în Europa persistă o divizare a opiniei publice în ceea ce privește aspectele militare, EuroDéfense susține necesitatea unei culturi comune de apărare la nivel european. Documentul subliniază că „sentimentul de apărare colectivă, care este de obicei specific națiunilor, trebuie transpus și la nivelul cetățenilor europeni”, invocând ca exemplu modelul „Apărării totale” adoptat de țările nordice și baltice.
În această direcție, think tank-ul își aliniază poziția cu cea a fostului președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, care a prezentat Comisiei Europene un raport ce recomandă ca fiecare gospodărie europeană să fie pregătită să supraviețuiască timp de 72 de ore în cazul unei crize majore.
După modelul nordic
Această strategie presupune asigurarea unor rezerve de alimente, apă și medicamente, încurajând o reziliență societală puternică. Modelul nordic, bazat pe implicarea activă a cetățenilor în apărarea teritorială și pregătirea populației pentru situații de ocupație, are ca scop descurajarea oricărui potențial agresor.
Într-un context marcat de trei ani de război în Ucraina și de o amenințare rusă persistentă, EuroDéfense insistă asupra necesității unei creșteri semnificative a cheltuielilor pentru apărare. Grupul de reflecție recomandă totodată consolidarea cooperării cu state europene din afara UE, precum Marea Britanie și Norvegia, dar și o reevaluare a relațiilor cu Turcia, un partener strategic NATO aflat într-o relație tensionată cu Bruxelles-ul.
Această direcție strategică este deja vizibilă în acțiunile recente ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale premierului britanic Keir Starmer, care, în ultimele săptămâni, au pus bazele unei „coaliții a voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, incluzând și Norvegia și Canada.
CE vrea o abordare prudentă
În paralel, EuroDéfense avertizează asupra pericolului unei încetări premature a focului, care i-ar permite Rusiei să își refacă forțele, contrazicând astfel poziția fostului președinte american Donald Trump, care pledează pentru o soluție rapidă de pace. Această divergență ridică provocări majore pentru Europa, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat temporar sprijinul militar, schimbul de informații și operațiunile cibernetice împotriva Rusiei.
Pe plan financiar, think tank-ul propune emiterea de euroobligațiuni pentru a finanța consolidarea apărării europene. Argumentul principal este că „UE a recurs la această soluție în timpul pandemiei de Covid, deci nu ar trebui să ezite să o aplice și în fața actualei crize de securitate”. EuroDéfense își bazează recomandările pe raportul elaborat de Mario Draghi, care sugerează atingerea unui prag de 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
Pe de altă parte, Comisia Europeană preferă o abordare mai prudentă, propunând utilizarea articolului 122 din Tratatul UE pentru a permite statelor membre să contracteze împrumuturi comune destinate finanțării capacităților militare. De asemenea, executivul european propune relaxarea temporară a regulii deficitului de 3%, permițând statelor să aloce până la 1,5% din PIB pentru apărare timp de patru ani.
