Publicații internaționale au început să abordeze subiectul alegerilor prezidențiale care vor avea loc duminica aceasta în România, evidențiind contextul aparte al organizării acestora. Financial Times remarcă faptul că reluarea votului vine după luni de tensiuni legate de presupuse ingerințe ale Federației Ruse în scrutinul anulat la sfârșitul anului precedent.
„Votul de duminică va marca începutul unuia dintre cele mai controversate şi imprevizibile evenimente politice din istoria postcomunistă a ţării”, notează Financial Times, care oferă un material dedicat cititorilor săi privind „oamenii, sondajele şi geopolitica” ce influențează alegerile prezidențiale din România.
În articol se menționează că, între timp, poziții oficiale legate de acest proces au fost exprimate și la Moscova, Washington și în capitalele europene.
Liderul AUR, George Simion, aflat în fruntea unui partid de extremă dreapta și cunoscut pentru mesajul „să facă România Mare din nou”, este cotat cu cele mai mari șanse în primul tur. Candidatura acestuia a fost impulsionată de sprijinul lui Călin Georgescu, un personaj implicat în anularea alegerilor din noiembrie și acuzat de interferență rusă, potrivit publicației britanice. Deși conduce în sondaje, Simion nu este estimat să atingă pragul de 50%, ceea ce ar putea permite unui candidat centrist pro-european să avanseze în turul al doilea.
Financial Times subliniază că, în mod tradițional, candidații de extremă dreapta din România nu au avut succes în clasamentele finale, chiar dacă sondajele le anticipau rezultate mai bune. Se oferă ca exemplu scrutinul din noiembrie, când Simion a încheiat pe locul patru, deși sondajele îl plasau pe poziția a doua, iar victoria lui Călin Georgescu în primul tur a fost în mare parte ignorată de firmele de sondare. Cu toate acestea, creșterea actuală a lui Simion în preferințele electoratului este descrisă ca fiind fără precedent.
Finală cu Antonescu sau cu Nicușor Dan?
Candidații Crin Antonescu și Nicușor Dan, ambii cu orientare pro-europeană, sunt într-o competiție strânsă pentru accederea în turul doi. Conform estimărilor, Antonescu are un ușor avans. Elena Lasconi, care a ajuns în turul al doilea la alegerile anulate, înregistrează acum un scor de o singură cifră și a pierdut sprijinul partidului, care „a îndemnat-o să renunţe în favoarea lui Dan”.
De asemenea, Victor Ponta revine în cursa electorală, de această dată ca „un fost prim-ministru social-democrat şi autointitulat candidat «Maga»”, după o absență de zece ani din viața politică. Potrivit publicației, în total sunt înscriși unsprezece candidați.
Conform unui sondaj FlashData, publicat luni, Simion ar obține 29% în primul tur, urmat de Antonescu cu 26% și Dan cu 23%. Același sondaj prezintă cinci scenarii pentru turul al doilea, planificat pe 18 mai.
„Antonescu ar urma să câştige în faţa lui Simion cu 4 puncte procentuale, potrivit sondajului. Dar atunci când a fost comparat cu Dan, Simion a fost proiectat să devină preşedinte cu un avantaj de 5,5 procente” scrie publicația.
Experții consideră că o parte din alegătorii lui Antonescu ar putea prefera „patriotul” Simion în detrimentul lui Dan, considerat mai degrabă reprezentantul unui electorat urban. Pe de altă parte, se anticipează că simpatizanții lui Dan ar vota cu Antonescu în turul doi pentru a evita victoria extremei drepte.
FlashData mai arată că Antonescu ar ieși câștigător și în scenarii mai puțin probabile, în confruntări cu Dan sau Ponta. Într-o competiție între Dan și Ponta, cel dintâi ar avea câștig de cauză, conform unui sondaj online desfășurat între 24 și 26 aprilie pe un eșantion de 7.500 de persoane cu vârstă legală de vot.
George Simion și-a relaxat mesajul
Decizia de a anula alegerile pe fondul acuzațiilor de interferență rusă a adus România în atenția Moscovei și a administrației americane Trump, se mai arată în articolul Financial Times. Vladimir Putin a ironizat oficialii români, iar SUA au condamnat anularea alegerilor, descriind-o drept „o încercare de a eluda democraţia şi de a suprima opiniile politice marginale”.
O eventuală victorie a unui candidat de extremă dreaptă inspirat de MAGA ar întări poziția liderilor populiști pro-ruși din Europa, care se opun ajutorului acordat Ucrainei și doresc apropierea de administrația Trump. Sunt menționați Viktor Orbán, premierul Ungariei, Robert Fico din Slovacia și Alice Weidel, lidera opoziției din Germania.
În ultimele luni, George Simion a încercat să-și nuanțeze discursul negativ față de Kiev, NATO și UE, deoarece formațiunea sa este afiliată politicii de dreapta promovate de guvernul italian condus de Giorgia Meloni, care sprijină ferm Ucraina.
Totodată, Crin Antonescu și Nicușor Dan au avertizat că eșecul lor ar putea transforma România într-un partener internațional nesigur, cu o politică externă favorabilă Kremlinului. Dan a declarat că „cea mai importantă miză pentru aceste alegeri” este orientarea externă a țării și a subliniat că „numai el sau Antonescu ar putea garanta angajamentul continuu al ţării faţă de UE şi NATO”.
