Ilie Bolojan a prezentat, joi, concluziile întâlnirii organizate la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În declarațiile sale, președintele interimar al României a subliniat clar că țara noastră „nu va trimite niciun militar în Ucraina”.
În mesajul transmis de la Palatul Elysee, Bolojan a precizat că statele participante au reafirmat sprijinul acordat Ucrainei și angajamentul pentru întărirea flancului estic. De asemenea, s-a discutat despre monitorizarea armistițiului de 30 de zile convenit recent, iar pentru acest obiectiv urmează să fie creat un grup de lucru care să supravegheze respectarea acordului.
România va contribui la acest efort, având în vedere poziția sa strategică în zona Mării Negre, unde deține infrastructuri-cheie, precum portul Constanța, esențial pentru exporturi și comerț. În acest sens, țara noastră va pune la dispoziție mijloace de supraveghere, inclusiv radare, drone și poliție aeriană, și va colabora cu Turcia și Bulgaria în operațiuni de deminare.
Ucraina va fi sprijinită în continuare
Un alt punct esențial al reuniunii a fost continuarea sprijinului pentru Ucraina, considerat crucial pentru securitatea regională. România își menține poziția de susținere a Kievului, având în vedere că un eventual colaps al frontului ucrainean ar putea crea riscuri majore pentru întreaga Europă. Ajutorul decis în Consiliul European săptămâna trecută va fi implementat în continuare, iar statele participante au convenit asupra necesității întăririi flancului estic.
Discuțiile au abordat și colaborarea cu Statele Unite în ceea ce privește menținerea păcii în Ucraina. Printre măsurile convenite se numără menținerea sancțiunilor impuse Rusiei și stabilirea unor garanții solide post-conflict, astfel încât acordul de pace să nu fie doar o etapă temporară, ci un fundament stabil pentru securitatea Ucrainei și a Europei.
În ceea ce privește eventualele forțe de garantare a păcii, Bolojan a reiterat că România nu va trimite trupe în Ucraina. Totuși, în scenariul unui acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea creării unui plan privind trupele de stabilizare, care nu ar fi desfășurate în zonele de conflict, ci pe flancul estic sau la o distanță considerabilă de linia frontului. România ar putea avea un rol de tranzit și coordonare logistică în acest proces.
Industria de apărare trebuie dezvoltată
Un alt subiect important al reuniunii a fost dezvoltarea industriei europene de apărare și creșterea capacităților militare, în concordanță cu discuțiile anterioare din Consiliul European. România a inițiat deja un grup de lucru la nivel național, care reunește reprezentanți ai ministerelor implicate în domeniul apărării și economiei.
Scopul acestuia este de a identifica oportunitățile pentru integrarea industriei românești în lanțul valoric al producției de echipamente militare. De asemenea, se urmărește atragerea companiilor private în astfel de proiecte, ceea ce ar aduce investiții, locuri de muncă și transfer de tehnologie în România.
Concluzia reuniunii de la Paris a fost consolidarea cooperării dintre statele participante, menținerea unui angajament ferm pentru securitate și coordonarea acțiunilor alături de Statele Unite. Aceste aspecte rămân priorități esențiale pentru stabilitatea regiunii.
