Iranul a respins duminică posibilitatea desfășurării unor forțe străine în Caucazul de Sud, făcând referire la Statele Unite, în contextul realizării așa-numitului „coridor Trump”, convenit între Azerbaidjan și Armenia, în apropierea graniței iraniene, transmite EFE.
„Ne opunem ferm intervenției externe sau prezenței forțelor din afara regiunii deoarece aceasta exacerbează complexitățile geopolitice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Baghaei, pentru postul de radio de stat, potrivit agenției IRNA.
Baghaei a menționat că Iranul consideră prezența unor forțe străine foarte aproape de granița sa nordică cu Armenia o „linie roșie”.
Oficialul iranian a subliniat că autoritățile armene au garantat Teheranului că acest „coridor Trump” va include companii armene și o firmă americană înregistrată conform legislației armene, „fără desfășurarea de forțe străine de-a lungul granițelor”.
Pe 8 august, Armenia și Azerbaidjan au convenit la Casa Albă asupra creării rutei cunoscute anterior sub numele de Zangezur, redenumită „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP).
Coridorul va fi operat cu capital american
Acest coridor, menit să conecteze direct Azerbaidjanul cu enclava sa Nakhicevan prin teritoriul Armeniei, evitând Iranul, va fi operat cu capital american și este considerat un element esențial al acordului de pace semnat între Baku și Erevan.
Baghaei a subliniat importanța Caucazului de Sud pentru Iran și a precizat că țara sa monitorizează atent evenimentele din regiune „fără a simplifica sau minimaliza nicio problemă”.
El a mai afirmat că această regiune „are o valoare politică, economică și geopolitică semnificativă pentru noi și pentru statele din regiune”.
De la încheierea acordului între Armenia și Azerbaidjan pentru construcția „coridorului Trump” sub auspiciile SUA, Teheranul a intensificat consultările la nivel înalt cu autoritățile armene pentru a preveni ca ruta să afecteze rolul său strategic în regiune.
Luni, președintele iranian, Masud Pezeshkian, va efectua o vizită oficială la Erevan, unde va discuta acest subiect cu prim-ministrul armean, Nikol Pașinian.
Din 1988, Iranul a servit drept punct de legătură între Azerbaidjan și enclava sa Nakhicevan, ceea ce, pe lângă veniturile generate de taxele de trecere, îi conferă Teheranului o poziție strategică ca pod între Marea Caspică și Orientul Mijlociu.
Totuși, prin noua rută propusă, Iranul se teme că își va pierde influența și securitatea în Caucazul de Sud, deoarece inițiativa a fost convenită în perioade de tensiuni ridicate între Iran și Occident din cauza programului nuclear iranian și după bombardamentele americane asupra instalațiilor sale atomice din iunie, în timpul războiului de 12 zile cu Israelul.
