Kremlinul a respins marți criticile formulate de Keith Kellog, trimisul special al fostului președinte american Donald Trump pentru Ucraina, potrivit căruia Rusia ar tergiversa deliberat negocierile de pace. În schimb, Moscova susține că respectă toate acordurile stabilite până în prezent în cadrul discuțiilor, relatează Reuters.
Reprezentantul lui Trump în chestiunea ucraineană a afirmat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp și în același timp să bombardeze obiective civile în Ucraina”.
Solicitat să comenteze aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia apreciază implicarea echipei fostului președinte american în facilitarea dialogului, dar a respins ideea că Moscova ar bloca negocierile.
„Nimeni nu tergiversează nimic aici”, a spus Peskov în conferința sa de presă zilnică.
„Suntem în mod firesc interesați în atingerea obiectivelor operațiunii militare speciale (așa cum numește Rusia războiul său în Ucraina) prin mijloace politice și diplomatice. Prin urmare, nu suntem interesați să tergiversăm nimic aici”, a adăugat purtătorul de cuvânt al președinției ruse.
Acesta a mai precizat că data celei de-a treia runde de negocieri directe între Rusia și Ucraina nu a fost încă stabilită.
Potrivit The Moscow Times, Keith Kellog a declarat cu o zi înainte că Kremlinul a început să justifice în mod „orwellian” amânările negocierilor, aruncând vina pe Ucraina și Statele Unite.
„Afirmațiile Rusiei conform cărora SUA și Ucraina sunt cele care tergiversează negocierile de pace sunt nefondate. Facem apel la o încetare a focului neîntârziată și trecerea la discuții trilaterale pentru a pune capăt războiului”, a transmis Kellog într-un mesaj publicat pe platforma X.
Medierea SUA va conta decisiv în negocieri
Mesajul acestuia a venit ca reacție la comentariile făcute anterior de Dmitri Peskov, care susținuse că evoluția negocierilor depinde în principal de poziția Ucrainei și de cât de eficiente sunt eforturile de mediere ale SUA.
Totodată, luni, Peskov a afirmat că poziția Rusiei este „bine cunoscută”, invocând cererea Moscovei de a se ține cont de „realitățile din teren”.
Sub presiunea Statelor Unite, Rusia și Ucraina au reluat dialogul direct pentru prima oară după o pauză de trei ani, organizând două runde de discuții la Istanbul, pe 16 mai și 2 iunie. În cadrul ultimei întâlniri, cele două delegații au făcut schimb de „memorandumuri” – documente care conțin propuneri de soluționare, fiecare parte prezentându-și condițiile pentru încetarea războiului.
După această rundă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat dur propunerea rusă, numind-o un nou „ultimatum” care „nu-l va lua în serios” nimeni.
În documentul său, Moscova cere recunoașterea oficială internațională a Crimeei, anexată în 2014, precum și a regiunilor Lugansk, Donețk (în est), Herson și Zaporojie (în sud), anexate în septembrie 2022, ca teritorii aparținând Federației Ruse, solicitând retragerea completă a forțelor ucrainene din aceste zone – dintre care doar Lugansk și Crimeea se află în prezent complet sub control rusesc.
„Acest lucru contrazice în mod clar Carta ONU, bunul simț și Constituția Ucrainei”, a declarat Zelenski, citat de Euronews, apreciind că actualul cadru de negocieri nu are capacitatea de a produce progrese reale.
În acest context, liderul de la Kiev a propus instituirea unui armistițiu înainte de o eventuală întâlnire cu Vladimir Putin, întâlnire la care să participe și fostul președinte american Donald Trump.
