Începând cu 8 august anul acesta, odată cu intrarea în vigoare a Legii europene privind libertatea mass-media, nu va mai fi legal să se supravegheze comunicațiile unui jurnalist sau să se folosească programe de spionaj în acest scop, a anunțat marți, la Strasbourg, Sabine Verheyen, vicepreședintă a Parlamentului European.
Aceasta a declarat, în cadrul unui seminar organizat de Parlamentul European despre starea actuală a libertății presei în Europa, că astfel de interceptări „sunt permise numai în situații excepționale, care implică interese de securitate cu adevărat majore”.
„De exemplu, când un jurnalist nu doar relatează despre un grup terorist, ci este parte a unui grup terorist sau este suspectat de acest lucru, cred că este clar că protecția lui nu mai există, pentru că un jurnalist nu este scutit de a se comporta legal. Dar nu mai este posibil după 8 august, sau nu mai este posibil din punct de vedere legal, să efectuezi supraveghere sau să utilizezi software de spionaj. Așa că orice caz în care se folosesc dispozitive de spionaj pe telefoanele mobile și dispozitivele jurnaliștilor poate fi adus în fața instanței. Dacă nu la nivel local atunci la nivel european, pentru că este împotriva legii europene”, a subliniat vicepreședinta Parlamentului European, care coordonează grupul ce monitorizează aplicarea acestei reglementări.
Ea a explicat că „schimbarea crucială după intrarea în vigoare a acestei legislații” constă în faptul că toate persoanele afectate de abuzuri comise de către autorități vor avea o bază legală solidă pe care să o invoce în fața instanțelor. Totuși, Sabine Verheyen a admis că noul cadru legislativ „nu va vindeca întregul sector (…) pentru că problemele sunt multiple și au multe straturi”.
Sabine Verheyen a precizat că verificarea modului în care este pusă în aplicare legea la nivel național reprezintă responsabilitatea Comisiei Europene, care acționează ca garant al tratatelor.
„Sarcina noastră este de a verifica dacă Comisia se achită bine de această sarcină. De aceea este important să luăm informații și de la bază, de la oameni din teren din statele membre, de la jurnaliști, de la alte surse, pentru a vedea ceea ce se întâmplă, în așa fel încât să nu avem doar un raport, să vedem în mod real ce efect are legislația. Este corectă din punct de vedere formal? Este interpretată în cel mai bun mod? Și, dacă nu este, Comisia poate interveni pentru că este un regulament, nu o directivă”, a explicat vicepreședinta PE.
Ea a mai subliniat că este esențial să se exercite presiune asupra Comisiei Europene, astfel încât aceasta, la rândul său, să determine statele membre să aplice corect noua lege. Totodată, a încurajat presa să relateze mai mult despre ceea ce se întâmplă în domeniul mass-media.
„Scrieți când statele membre nu respectă legea. Unul dintre lucrurile pe care le-am observat aici este că media nu scrie despre problemele din media”, a îndemnat eurodeputata din grupul PPE.
Diana Riba I Giner, vicepreședintă a Comisiei pentru cultură (CULT) din Parlamentul European și fostă raportoare pentru această lege, a subliniat că „nu există niciun stat în care nu poate fi făcute progrese în ceea ce privește transparența și protecția jurnaliștilor”.
„Unii dintre noi au îndoieli despre cum vor interpreta statele membre acest text sau cum se va încheia totul. Vrem să întărim pluralismul media și să consolidăm independența editorială și acesta este un prim pas”, a declarat eurodeputata din grupul Verzilor.
Veronika Munk, reprezentantă a presei prezentă la eveniment, care ocupă funcția de directoare pentru inovație și piețe noi la Dvenik N din Slovacia, a atras atenția că este necesară o monitorizare atentă în etapa de aplicare a legii.
„Sunt unele guverne, precum cel ungar, care se pricep foarte bine să pară că respectă o lege la nivelul reglementărilor, dar să nu facă asta la un nivel practic”, a avertizat Munk, care are o vastă experiență în presa din Ungaria.
„În Slovacia guvernul lui Robert Fico a votat noi membri în consiliul media care sunt tot mai aliniați cu partidul de guvernământ”, a menționat ea, făcând referire la una dintre structurile nou introduse de noul regulament.
„Cred că feedback-ul va fi esențial pentru a observa cum decurge implementarea”, a adăugat Veronika Munk.
