Secretarul de stat american, Marco Rubio, a îndemnat duminică Iranul să accepte începerea unor negocieri pentru un nou acord nuclear care să excludă orice activitate de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său. În același timp, un viceministru iranian de externe a afirmat că atacul desfășurat de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare ale Iranului blochează orice posibilitate de reluare a tratativelor cu Washingtonul, potrivit agențiilor EFE și DPA.
Rubio a declarat că, după acest atac, „regimul iranian ar trebui să se trezească și să spună: ei bine, dacă vrem cu adevărat să avem energie nucleară, există o modalitate de a o face”. El a adăugat:
„Această ofertă este încă pe masă și suntem dispuși să discutăm despre ea chiar începând de mâine”, în cadrul unui interviu acordat postului Fox News.
Oficialul american a oferit exemplul altor state care utilizează reactoare nucleare pentru producerea de energie electrică, fără a deține propriile capacități de îmbogățire a uraniului, importând acest material. Rubio a reiterat astfel o propunere formulată anterior de Statele Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian – formarea unui consorțiu regional care să îmbogățească uraniul necesar Iranului în afara granițelor acestei țări. Teheranul a respins însă această idee, considerând că dreptul său de a îmbogăți uraniu pentru scopuri energetice nu poate fi pus în discuție.
Nu sunt dovezi că Iranul dezvoltă arme nucleare
Iranul consideră că, în urma atacurilor, „nu are rost” să mai reia discuțiile cu Statele Unite. Această poziție a fost exprimată duminică de viceministrul iranian de externe, Majid Takht-Ravanchi, într-un interviu acordat postului german ARD.
„Nu vrem să purtăm discuții de dragul discuțiilor”, a precizat el.
În perioada care a precedat loviturile aeriene lansate de Israel asupra Iranului, începând de vineri, administrația președintelui american Donald Trump purtase mai multe runde de negocieri cu Teheranul privind programul nuclear. Aceste discuții au fost însă întrerupte odată cu declanșarea campaniei militare israeliene.
„Ceea ce se va întâmpla în continuare depinde de ce va decide să facă Iranul”, a afirmat Rubio în același interviu.
„Dacă ei aleg calea diplomatică, suntem pregătiți. Putem ajunge la un acord benefic pentru ei, pentru poporul iranian și pentru întreaga lume. Dar dacă ei aleg o altă cale, vor exista consecințe”, a subliniat șeful diplomației americane.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu deține dovezi care să arate că Iranul dezvoltă o armă nucleară, dar avertizează că nu poate garanta caracterul exclusiv pașnic al programului nuclear iranian atâta timp cât Teheranul nu oferă răspunsuri la anumite întrebări. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat într-un interviu difuzat vineri de CNN că agenția nu a identificat până în prezent dovezi care să susțină acuzația conform căreia Iranul ar lucra la dezvoltarea unei bombe nucleare.
SUA a declanșat Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții
Pe fondul temerilor că Iranul ar fi aproape de a produce o armă nucleară, Israelul – o putere nucleară neoficială – a lansat vineri o amplă campanie aeriană. Atacurile israeliene au vizat infrastructura militară iraniană, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice și instalațiile nucleare de la Natanz, Isfahan, Fordow și Arak. De asemenea, au fost uciși membri de rang înalt ai armatei iraniene și ai Gardienilor Revoluției, precum și cercetători implicați în sectorul nuclear.
Pentru a putea lovi instalațiile nucleare aflate în subteran, în special complexul de la Fordow, situat la aproximativ 80 de metri sub un munte, Israelul a avut nevoie de sprijinul Statelor Unite, deoarece nu dispune de bombe anti-buncăr suficient de puternice.
Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Statele Unite au declanșat „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”, în cadrul căreia au fost atacate facilitățile iraniene de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan. În atac au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de avioane militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Acestea din urmă au lansat bombele anti-buncăr care, potrivit imaginilor din satelit, au produs cel puțin șase cratere mari în zona amplasamentului de la Fordow.
