Recent, ornitologii români au observat un fenomen îngrijorător în rândul speciilor de păsări călătoare: tot mai multe dintre acestea aleg să nu mai părăsească țara în sezonul rece sau, în cazul celor care migrează, pleacă în grupuri din ce în ce mai mici. Această schimbare a comportamentului migrator este atribuită în principal schimbărilor climatice, care afectează habitatul și disponibilitatea hranei pentru păsări.
Studiile sugerează că femelele au un rol semnificativ în influențarea migrației puilor încă din momentul eclozării. Aceasta înseamnă că modul în care femelele își cresc și își educă puii poate avea un impact direct asupra deciziilor de migrare. De asemenea, perioada în care ouăle sunt incubate are o influență considerabilă asupra comportamentului migrator al puilor, iar acest lucru depinde și de locația cuibului.
În plus, schimbările climatice pot modifica semnificativ condițiile de mediu, cum ar fi temperaturile și precipitațiile, afectând astfel ciclurile naturale de migrație. În unele cazuri, păsările pot decide să rămână în zonele lor de cuibărit mai mult timp, datorită unor condiții mai favorabile decât cele întâlnite anterior în regiunile lor de iarnă.
„Vorbim despre hormonii care sunt depuși în ouă în momentul depunerii ouălor. Este vorba despre testosteron și corticosteron, în acest fel, femelele își pot seta practic puii să-i pregătească pentru viață migratoare sau sedentară în funcție de zona în care trăiesc”, a explicat Attila Marton, ornitolog.
Zburătoarele găsesc hrană și pe timpul iernii
Specialiștii ornitologi din România au descoperit că unele specii de păsări au început să nu mai migreze în timpul iernilor mai blânde, ceea ce le permite să găsească mai ușor hrana în țară. Aceasta reprezintă o adaptare la condițiile climatice schimbătoare, care le oferă suficientă resursă alimentară pentru a supraviețui sezonului rece.
În plus, s-a observat o schimbare a distanțelor de migrație. Anumite specii nu mai traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în nordul Africii, ceea ce sugerează că deciziile legate de migrație sunt influențate de condițiile climatice și disponibilitatea hranei pe parcursul întregului an. Aceste schimbări pot avea implicații pe termen lung asupra ecosistemelor, interacțiunilor între specii și diversității biologice.
„Din cauza iernilor foarte blânde tind să rămână la noi în țară. Graurii eram obișnuiți cu ei să plece de la noi în perioada rece a anului, dar acum stau chiar perioade destul de lungi Pelicanul creț începe să rămână mai mult la noi, iar altele nu mai pleacă deloc”, a transmis Ștefan Baltag, ornitolog.
„Vedem din ce în ce mai multe berze albe care fără nicio problemă supraviețuiesc în România peste iarnă. Și stârcii sau o grămădă de alte păsări călătoare”, a afirmat Attila Marton, ornitolog.
În ultimii ani, România a devenit un refugiu preferat pentru mai multe grupuri de lebede care, în condiții de iarnă mai blânde, aleg să rămână în țară. Atunci când lacurile îngheață și hrana devine insuficientă, aceste păsări migratoare se îndreaptă spre malul mării, unde găsesc resurse alimentare mai bogate.
Lebedele se hrănesc în principal cu plante acvatice, alge și mici crustacee, ceea ce le permite să supraviețuiască pe parcursul iernii. În acest context, zona Capul Turcului, la Eforie, precum și stațiunile Neptun și Mangalia, oferă locuri ideale pentru a observa aceste păsări în habitatul lor natural.
