Curtea Constituțională a României (CCR) a decis luni că neobținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii pentru legea privind pensiile magistraților, combinată cu faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului complet de 30 de zile pentru emiterea acestuia, reprezintă o încălcare a mai multor articole din Constituție.
Conform unui comunicat transmis de CCR, judecătorii constituționali au admis obiecția de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și au stabilit că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul ei, este neconstituțională.
CCR a precizat că Guvernul și-a asumat răspunderea pe această lege în conformitate cu art. 114 din Constituție, argumentând că a intervenit într-un domeniu omogen de relații sociale și că a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării actului normativ.
Instanța constituțională a subliniat și că decizia privind frecvența modificărilor legislative în domeniul pensiilor de serviciu aparține legiuitorului, ceea ce înseamnă că legea nu contravine art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 16 și art. 124 alin. (3) din Constituție.
„Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, a arătat CCR.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a precizat că asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege reprezintă un mecanism constituțional ce implică atât controlul parlamentar, cât și procesul de legiferare.
„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență”, au menționat judecătorii CCR.
CCR a adăugat că succesiunea unor reforme sau modificări legislative nu contravine principiului securității juridice dacă Parlamentul acționează coerent pentru atingerea unei finalități raționale care să integreze noile soluții legislative în cadrul juridic existent.
„Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu”, au precizat judecătorii constituționali.
Curtea a mai subliniat că, în condițiile în care Legea 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, „Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, a are obligația de a îl respecta”.
