Peste 250 de magistrați aflați în activitate sau retrași din sistem, provenind de la 27 de instanțe și 14 parchete din întreaga țară, au răspuns apelului public formulat de Președintele României. Contextul acestui demers a fost reprezentat de dezbaterile publice privind justiția, de pozițiile instituționale divergente din interiorul sistemului judiciar, precum și de intervențiile societății civile și ale mass-media, potrivit analizei făcute publice duminică de Administrația Prezidențială.
„Până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, am consemnat un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații (…). În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete. Este posibil ca magistrații care au transmis observațiile în format anonim să facă parte și din alte instanțe sau parchete decât cele anterior enumerate. Am consemnat și un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri. Aceste mesaje aduc în atenție, cu precădere, observații, reclamații sau percepții rezultate din experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități publice. Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente”, se precizează în analiza corespondenței magistraților publicată de Administrația Prezidențială.
Documentul arată că observațiile incluse în Raport provin de la magistrați care activează sau au activat în instanțe și parchete diferite, aparținând unor niveluri profesionale variate, de la funcții de conducere și execuție până la magistrați pensionari sau aflați la început de carieră. Acestea vizează chestiuni administrative, manageriale, jurisdicționale și normative.
„Este important de subliniat că Raportul de sinteză: Nu stabilește vinovății individuale sau colective; Nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; Nu cuprinde judecăți de valoare; Nu substituie competențele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanțelor de judecată ori altor autorități de control. Raportul redă strict observațiile transmise, într-o formă coerentă și centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente și vulnerabilități structurale rezultate din observarea coroborată a observațiilor transmise”, se arată în document.
Invitația a fost făcut conform rolului constituțional al președintelui de a veghea la respectarea Constituției
Reprezentanții Administrației Prezidențiale subliniază că Raportul nu are ca scop evaluarea cazurilor sau soluțiilor individuale și nu interferează cu desfășurarea actului de justiție.
Potrivit documentului, analiza se concentrează asupra mecanismelor administrative, procedurale, judiciare și legislative care, conform unui număr semnificativ de sesizări similare, ar putea afecta independența judecătorilor și procurorilor, criteriile de merit în cariera magistratului, funcționarea eficientă și previzibilă a sistemului judiciar, precum și nivelul de încredere publică în autoritatea judecătorească.
În ceea ce privește invitația publică adresată de Nicușor Dan magistraților din România, se menționează că aceasta a avut la bază „rolul constituțional al Președintelui României de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, precum și acela de garant al îndeplinirii obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană”.
De asemenea, a fost avut în vedere faptul că „prerogativele constituționale, ca și legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii țări, îi impun Președintelui României să aibă un rol activ, prezența lui în viața publică neputând fi rezumată la un exercițiu simbolic și protocolar”.
Sinteza făcută publică duminică a fost precedată, potrivit documentului, de analiza Raportului din 2025 privind statul de drept, elaborat de Serviciile Comisiei Europene pentru România, precum și de rezultatele sondajului Eurobarometru special din 2025 referitor la corupție.
