Petre Roman, fostul premier al României, a fost audiat miercuri dimineață la Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care este acuzat de comiterea unor infracțiuni contra umanității. La sosirea la Parchet, Roman a negat orice implicare în organizarea aducerii minerilor și a respins acuzațiile aduse împotriva sa, susținând că nu există dovezi care să-l lege de acest eveniment.
„Această învinuire este profund nedreaptă. Ce interes aveam eu, mai mult, cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri, camarazi de-ai mei, ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu, angajez România pe drumul spre UE, spre NATO. Această angajare am făcut-o categoric şi fără nicio ezitare. Deci cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune împotriva cui? Nu există nicio dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minerilor. Ceea ce s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi”, a declarat Petre Roman la intrarea în sediul Parchetului General.
Nume grele implicate în dosar
În dosarul Mineriadei, alături de Petre Roman sunt urmăriți penal mai multe personalități politice și militare, inclusiv fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului, precum și foști generali Vasile Dobrinoiu și Peter Petre.
Ancheta a fost reluată după anularea probelor strânse inițial de procurori. În 2017, Ion Iliescu, Petre Roman și Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității, dar în 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei, anulând probele și constatând nelegalitatea rechizitoriului.
Procurorii militari susțin că, în perioada 11-12 iunie 1990, autoritățile statului au declanșat un atac violent împotriva manifestanților din Piața Universității din București, care protestau pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau opiniile politice. În acest atac au fost implicate forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din diverse colțuri ale țării.
