Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat luni că a început o „nouă eră a armelor nucleare”, în contextul în care președintele american Donald Trump și-a reafirmat intenția de a relua testele nucleare, informează AFP.
Șeful statului finlandez a spus, în cadrul unui discurs susținut la Helsinki, că „logica descurajării” și „stabilitatea strategică între superputeri” trec printr-o transformare profundă. El a subliniat:
„Am intrat într-o nouă eră în materie de arme nucleare, în care, din nefericire, importanța acestor arme nu încetează să crească.”
Săptămâna trecută, Donald Trump a stârnit îngrijorări și reacții critice la nivel internațional după ce a anunțat intenția de a relua testarea armelor nucleare, fără a oferi detalii despre planurile sale concrete. Potrivit AFP, declarațiile președintelui american continuă să ridice numeroase întrebări — dacă se referă la testarea unor arme purtătoare de focoase nucleare sau chiar la detonarea efectivă a unei încărcături nucleare, lucru pe care Statele Unite nu l-au mai făcut din 1992.
Această evoluție survine într-un context tensionat, în care discursul nuclear revine periodic în atenția publică, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Recent, Rusia a efectuat teste cu arme cu propulsie nucleară, printre care drona submarină Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik.
Doar Coreea de Nord a mai făcut teste în ultimii 30 de ani
De trei decenii, nicio mare putere nucleară nu a mai realizat oficial teste nucleare — singura excepție fiind Coreea de Nord, care a efectuat șase astfel de teste între 2006 și 2017. Rusia (fosta Uniune Sovietică) nu a mai realizat teste din 1990, iar China din 1996.
Într-un interviu difuzat duminică, președintele Donald Trump a afirmat că Beijingul și Moscova desfășoară teste nucleare fără a le face publice — acuzație pe care China a respins-o luni — și că Statele Unite vor proceda la fel.
Președintele finlandez a ridicat, în acest context, o serie de întrebări esențiale pentru securitatea regională și globală:
„Cum putem să se întărim împreună capacitatea de descurajare? Cum putem să controlăm escaladarea?”
El a subliniat că Finlanda, țară care împarte o frontieră de 1.340 km cu Rusia, trebuie să reflecteze la aceste chestiuni împreună cu partenerii săi.
După decenii de neutralitate militară, Finlanda a decis să adere la NATO în anul 2023, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.
