Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite afirmă, într-un raport publicat marți pe site-ul instituției, că Comisia Europeană ar interveni în mod constant în procesele electorale naționale din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.
Potrivit documentului, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a limita conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024. Raportul indică faptul că documente nepublice puse la dispoziția Comisiei juridice ar arăta că aceste demersuri au fost aplicate în mod repetat, cu scopul de a dezavantaja formațiuni politice conservatoare sau populiste din statele membre ale Uniunii Europene.
Raportul menționează că cele mai dure măsuri de cenzură ar fi fost adoptate în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, context în care Curtea Constituțională a decis anularea rezultatelor primului tur, câștigat de candidatul independent populist, relativ necunoscut, Călin Georgescu. Decizia a fost justificată prin informații furnizate de serviciile de informații românești, care au susținut existența unui sprijin secret din partea Rusiei pentru Georgescu, prin intermediul unei campanii coordonate pe platforma TikTok.
Comisia controlează discursul politic
În document se precizează că materiale interne ale TikTok, prezentate comisiei americane, ar contrazice această interpretare a faptelor. Potrivit raportului, TikTok ar fi transmis Comisiei Europene că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi” care să susțină afirmația centrală a autorităților române referitoare la o interferență rusă.
Conform raportului citat, Comisia Europeană ar urmări influențarea statelor membre ale Uniunii Europene prin controlul discursului politic în perioadele electorale. Este menționat faptul că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA, care prevede măsuri suplimentare de cenzură ce trebuie aplicate de platforme înaintea unor alegeri europene importante. Deși aceste orientări au fost prezentate public ca bune practici cu caracter voluntar, raportul susține că, în discuții nepublice, Comisia Europeană ar fi clarificat caracterul lor obligatoriu.
În final, documentul arată că Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite analizează felul și amploarea în care legislația, reglementările și deciziile judiciare străine determină, constrâng sau influențează companiile să limiteze libertatea de exprimare în Statele Unite. În acest context, comisia a emis citații către zece companii din sectorul tehnologic, solicitând transmiterea corespondenței purtate cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, referitoare la moderarea conținutului.
