Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, actualmente membru CNA, a criticat vehement respingerea admiterii scriitorului Mircea Cărtărescu în Academia Română, considerând că această decizie reflectă „faţa unei generice creaturi” care se credea dispărută, dar care revine sub forma unei „lichele” frustrate, ranchiunoase și „roase de pofta parvenirii”. Bănescu a afirmat că Academia este acum un spațiu „îmbâcsit de ultranaționalism post-ceaușist” și „otrăvit de ura față de autentica libertate”, denunțând refuzul unui autor apreciat și premiat la nivel internațional, ca Mircea Cărtărescu, de a deveni membru al acestei instituții.
Bănescu subliniază că acest tip de mentalitate va determina ca cei mai valoroși oameni de cultură din România să își găsească locul în afacerea acestui „spațiu îmbâcsit”, excluzându-l din cercurile Academiei Române. „Forma fără fond” va continua să domine, iar cei care își păstrează libertatea intelectuală vor înflori în afacerea acestui mediu.
A primit cu un vor mai puțin decât avea nevoie
Pe de altă parte, Mircea Cărtărescu nu a reușit să obțină voturile necesare pentru a deveni membru corespondent al Academiei Române, întrucât a obținut doar 73 din cele 74 necesare. Propunerea sa a fost susținută unanim de Secția de Filologie, dar a fost contestată de membri ai Academiei, precum Valeriu Matei și Nicolae Breban, care au considerat că, deși un scriitor bun, Cărtărescu nu este de „nivelul Academiei” și ar fi adus „insulte poporului român”.
În spațiul public, critici la adresa Academiei Române au fost exprimate de scriitori precum Gabriel Liiceanu, care a întrebat retoric de ce ar dori cineva să facă parte dintr-o instituție condusă de un istoric care perpetuează naționalismul kitsch și care ignoră reformele necesare în educație, mai ales în abordarea subiectelor istorice sensibile, precum comunismul și holocaustul.
