Rețelele de socializare sunt sursele de culegere a informațiilor pentru Poliția Română. Cât ajută Facebook sau Instagram la prinderea infractorilor

Platforme precum Dark Web, Facebook, Twitter, Instagram și TikTok sunt utilizate ca surse deschise de către Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI) din ca drul Poliției Române pentru a monitoriza activități suspecte și a aduna informații despre grupări infracționale. De asemenea, unitatea analizează știri, reportaje și materiale legate de siguranța publică și criminalitate.

Conform Poliției Române, UCAI colaborează cu diverse instituții naționale și internaționale, respectând cadrul legal. Principalele sale activități includ analiza și evaluarea datelor colectate pentru identificarea amenințărilor la adresa vieții, libertății, sănătății și integrității cetățenilor, precum și protecția proprietății private și publice.

Unitatea oferă suport analitic altor structuri din cadrul Poliției Române, realizând căutări avansate, validarea și analiza informațiilor. De asemenea, promovează conceptul de „intelligence-led policing” (conducerea muncii de poliție bazată pe informații), o abordare strategică menită să eficientizeze activitatea de combatere a criminalității.

„Având în vedere faptul ca UCAI reprezintă o unitate din cadrul Poliţiei Române, domeniile considerate ameninţări de Poliţia Română pot fi considerate următoarele: combaterea criminalităţii organizate, traficul de persoane, traficul de migranţi”, a declarat, pentru AGERPRES, comisarul de poliţie din cadrul Biroului de Analiză a Informaţiilor al Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău, Vlad Olaru.

Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI) din cadrul Poliției Române utilizează o gamă variată de surse deschise pentru colectarea, validarea și analiza informațiilor, sprijinind prevenirea și combaterea infracționalității. Printre principalele surse accesate se numără:

1. Rețelele sociale: Platformele precum Facebook, Twitter, Instagram și TikTok sunt monitorizate pentru detectarea activităților suspecte și identificarea grupurilor infracționale.
2. Site-uri oficiale și baze de date: Acestea includ site-urile instituțiilor guvernamentale și organizațiilor internaționale precum Europol și Interpol, care oferă informații relevante pentru investigații.
3. Media: Articole de știri, reportaje și analize legate de siguranța publică și criminalitate sunt frecvent analizate pentru informații utile.
4. Forumuri și platforme online: Comunitățile online pot conține discuții și schimburi de informații care oferă indicii despre posibile activități ilegale.
5. Studii și rapoarte de cercetare: Documente academice și analize despre tendințele infracționale și problemele de siguranță publică sunt luate în considerare pentru o perspectivă mai largă.
6. Surse locale: Colaborarea cu comunități locale facilitează identificarea unor activități suspecte sau grupuri infracționale.
7. Dark Web: În documentarea unor activități specifice, sunt analizate date de pe piețele și forumurile din această zonă anonimă a internetului.

Importanța informațiilor colectate

Datele obținute prin aceste mijloace sunt esențiale în anchete, având potențialul de a contribui la identificarea suspecților, cartografierea rețelelor infracționale și anticiparea unor activități ilegale. Aceste analize permit o abordare proactivă și eficientă în aplicarea legii, consolidând conceptul de „intelligence-led policing” (poliție bazată pe informații).

„Informaţiile colectate de către analiştii de informaţii din surse deschise şi platforme de socializare sunt extrem de importante pentru anchetele desfăşurate de poliţişti. Identificarea suspecţilor: postările şi interacţiunile de pe reţelele sociale pot oferi indicii despre identitatea suspecţilor sau despre activităţile lor. Monitorizarea comportamentului: analizând activitatea online, poliţia poate observa comportamente suspecte sau conexiuni între indivizi implicaţi în activităţi infracţionale. Strângerea de probe: postările, fotografiile sau videoclipurile pot fi folosite ca probe în cadrul unui proces. Prevenirea infracţiunilor: monitorizarea reţelelor sociale poate ajuta la identificarea tendinţelor criminogene şi la anticiparea unor posibile infracţiuni. Poliţia poate utiliza platformele de socializare pentru a comunica cu cetăţenii, a solicita informaţii şi a primi feedback”, arată analistul buzoian.

Colectarea și analiza informațiilor centralizate de către UCAI (Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor) pot accelera și eficientiza desfășurarea anchetelor prin integrarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale (IA). Iată cum contribuie acest proces:

Impactul asupra desfășurării anchetelor

1. Identificarea rapidă a tendințelor și tiparelor infracționale:
   Utilizarea algoritmilor de IA permite analiza rapidă a volumelor mari de date, ceea ce ajută polițiștii să identifice corelații și tipare care pot fi trecute cu vederea prin metode tradiționale.
2. Analiza rețelelor sociale:
   Aceste tehnici dezvăluie legături între suspecți, victime și locații, contribuind la construirea unei perspective detaliate asupra evenimentelor investighează.
3. Anticiparea și prevenirea infracțiunilor:
   Analizarea datelor istorice ajută la identificarea zonelor și perioadelor de risc ridicat, permițând alocarea mai eficientă a resurselor pentru prevenție.
4. Clasificarea și prioritizarea informațiilor:
   Algoritmii de inteligență artificială pot sorta și prioritiza datele relevante pentru anchete, reducând timpul necesar pentru selecția manuală a informațiilor.
5. Accesul în timp real la date:
   Sistemele informatice avansate permit accesarea și actualizarea informațiilor în timp real, îmbunătățind reacția poliției la situațiile de urgență.

Rolul analiștilor UCAI

• Procesarea volumelor mari de date:
  Analiștii UCAI pot examina rapid informațiile colectate, identificând elementele critice care sprijină ancheta. Această abordare reduce semnificativ timpul necesar unui ofițer de poliție pentru analiză manuală.
• Descoperirea conexiunilor:
  Prin utilizarea tehnicilor avansate de analiză, analiștii pot evidenția relații între suspecți, victime și faptele comise, contribuind la rezolvarea mai rapidă a cazurilor.
• Colaborare cu echipele de teren:
  O comunicare eficientă între analiști și echipele operative asigură că informațiile relevante sunt transmise rapid, optimizând intervențiile.

Dezvoltări viitoare

La nivelul UCAI, există un interes pentru dezvoltarea aplicațiilor dedicate gestionării datelor și informațiilor, care să integreze IA și tehnologiile de automatizare. Acest lucru ar permite:

• O mai bună organizare și stocare a informațiilor.
• Extinderea capacității de analiză predictivă.
• Creșterea acurateței și vitezei cu care sunt detectate amenințările.

Aceste inițiative susțin o tranziție continuă către un model de poliție bazat pe informații, care să fie mai adaptabil și mai proactiv în combaterea criminalității.

„Există un interes crescut pentru dezvoltarea aplicaţiilor de gestionare a datelor şi informaţiilor, mai ales în instituţii precum Poliţia Română. Aceste aplicaţii contribuie la eficientizarea activităţilor operative şi la îmbunătăţirea capacităţii de reacţie în diverse situaţii. Aplicaţiile facilitează centralizarea datelor din diverse surse, permiţând ofiţerilor să acceseze rapid informaţii relevante despre cazuri, suspecţi sau victime. Prin utilizarea unor algoritmi de analiză, aceste aplicaţii pot identifica tipare şi tendinţe în activităţile infracţionale, ajutând la prevenirea şi combaterea criminalităţii. Instrumentele digitale permit o comunicare mai eficientă între diferitele structuri ale Poliţiei, precum şi între Poliţie şi alte instituţii sau organizaţii, facilitând schimbul de informaţii. Aceste aplicaţii permit generarea de rapoarte şi statistici precise, esenţiale pentru analiza activităţilor poliţieneşti şi pentru fundamentarea strategiilor de intervenţie… Aplicaţiile dezvoltate recent pun accent pe securizarea datelor, protejând astfel informaţiile sensibile şi respectând reglementările legale în vigoare”, a mai precizat, pentru AGERPRES, analistul IPJ.

Comisarul de poliție Vlad Olaru, din cadrul Biroului de Analiză a Informațiilor al IPJ Buzău, a primit distincția „Analistul operațional de informații al anului 2024”, acordată de Europol. Premiul recunoaște contribuția sa de excepție la documentarea și combaterea traficului de persoane prin colaborări internaționale.

Activitatea sa remarcabilă:

• A realizat 12 materiale analitice complexe, care au sprijinit ancheta desfășurată alături de Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Buzău și procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Buzău.
• Investigațiile au implicat cooperarea cu autorități din România, Marea Britanie și Irlanda, sub coordonarea Eurojust.

Rezultatele investigației:

• În aprilie 2023, autoritățile au reținut cinci suspecți și au impus control judiciar pentru alte patru persoane implicate.

Semnificația premiului:

• Distincția subliniază rolul crucial al analizei informațiilor în anchetele internaționale complexe.
• Evidențiază eficiența colaborării dintre instituțiile naționale și organizațiile internaționale precum Europol și Eurojust.
• Reflectă profesionalismul și dedicația polițiștilor români în lupta împotriva criminalității organizate.

Premiul obținut de Vlad Olaru reprezintă o recunoaștere a impactului muncii analitice și a cooperării transfrontaliere în destructurarea rețelelor infracționale.