Miniștrii apărării din Olanda și Finlanda au făcut apel miercuri către toate statele membre NATO să-și majoreze bugetele pentru apărare și să manifeste „solidaritatea” față de Ucraina prin creșterea sprijinului militar acordat acesteia în conflictul cu Rusia, după ce președintele american Donald Trump a lansat amenințări la adresa Spaniei pentru refuzul acesteia de a-și ridica cheltuielile de apărare la 5% din PIB, informează agenția EFE.
Înaintea începerii reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, care are loc la Bruxelles, ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, a îndemnat „pe toată lumea să-și intensifice” contribuția militară, răspunzând unei întrebări cu privire la implicarea mai redusă în cheltuielile de apărare sau în sprijinul militar pentru Ucraina a unor state europene din sudul Alianței, cum ar fi Franța, Italia sau Spania.
„Cu cât așteptăm mai mult și nu acționăm, costul nu va face decât să crească. Cea mai bună și cea mai eficientă investiție pentru securitatea noastră este să sprijinim Ucraina acum și nu să așteptăm ca situația să se înrăutățească”, a afirmat ministrul olandez.
Ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România, ca stat membru aflat pe flancul estic, beneficiază de sprijin, notează agenția EFE. „Da, suntem sprijiniți, avem trupe aliate, aproximativ 5.000 de soldați, în special din SUA, Franța, Portugalia, Spania și Polonia”, a menționat Moșteanu.
Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a vorbit despre „solidaritatea pe care toată lumea în Europa” ar trebui să o manifeste prin asumarea „unei părți juste din prețul ajutorării Ucrainei” și a informat că Finlanda va participa la programul PURL, prin care susținătorii europeni ai Kievului achiziționează arme și muniții din SUA pentru a susține Ucraina.
„Știm că aceste arme sunt esențiale pentru Ucraina. Toate țările europene ar trebui să poată participa la acest program”, a spus ministrul finlandez, fără a preciza deocamdată suma pe care țara sa o va aloca pentru inițiativa PURL, menționând că detaliile vor fi stabilite în perioada următoare.
Omologul său lituanian a avut un mesaj și mai ferm.
„Angajamentele de la (summitul NATO de la) Haga au semnificație numai dacă sunt actualizate. Nu avem nevoie cu adevărat de 5% (din PIB) pentru apărare în 10 sau 15 ani, ci acum”, a afirmat acesta, referindu-se la acordul prin care, sub presiunea lui Trump, țările europene membre NATO, cu excepția Spaniei, au acceptat să își crească gradual cheltuielile de apărare pentru a ajunge la pragul de 5% din PIB până în 2035, repartizat în 3,5% pentru apărare propriu-zisă și încă 1,5% pentru investiții conexe precum infrastructura sau apărarea cibernetică.
Trump amenință Spania
Trump a lansat marți un nou avertisment la adresa Spaniei, amenințând cu măsuri comerciale ca reacție la refuzul acesteia de a se conforma obiectivului stabilit. Ca răspuns, mai mulți membri ai executivului de la Madrid au transmis că țara lor nu va ceda acestor presiuni.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat presei după încheierea reuniunii de miercuri a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței că mai mult de jumătate dintre acestea s-au angajat să finanțeze achiziții de armament din SUA pentru Ucraina prin intermediul inițiativei PURL, relatează agenția DPA.
Rutte a precizat că la această întâlnire mai multe state au anunțat că se vor alătura programului, fără a le nominaliza. Totuși, pe lângă ministrul finlandez al apărării, miniștrii din Belgia și din cele trei state baltice – Lituania, Letonia și Estonia – au declarat că națiunile lor vor participa la PURL.
Anterior, șase state membre NATO, respectiv Germania, Canada, Olanda, Suedia, Danemarca și Norvegia, își anunțaseră deja angajamentele financiare, care însumează în jur de două miliarde de dolari. Rămâne de observat dacă alte state europene importante, precum Franța, Italia sau Spania, vor decide să se alăture în final inițiativei de achiziție de echipamente militare americane destinate Ucrainei.
