Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat luni, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, care cuprinde în prezent 29 de state, a reprezentat un pas așteptat către o Uniune mai unită, mai sigură și mai prosperă, anunță Agerpres. Declarația a fost făcută cu ocazia celebrării a 40 de ani de la semnarea acordului de creare a Spațiului Schengen.
„În această sâmbătă, pe 14 iunie, am marcat 40 de ani de la semnarea acordului prin care s-a înființat Spațiul Schengen – o realizare definitorie pentru unitatea, cooperarea și libertatea europene. Ceea ce a început în 1985 cu numai cinci țări a devenit cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, făcând mai ușoară viața a peste 400 de milioane de oameni din Uniunea Europeană, ca și din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția”, a afirmat Metsola.
Șefa legislativului european a explicat că Spațiul Schengen permite, zilnic, libera trecere a 3,5 milioane de persoane peste granițe și contribuie la economia UE prin facilitarea comerțului între state, sprijinind funcționarea pieței unice europene.
„De asemenea, Schengen ne ajută să fim în siguranță, prin cooperare mai strânsă între autoritățile de poliție, vamale și de frontieră pentru a ne proteja granițele și a combate infracționalitatea. Peste tot în lume, spațiul Schengen Area este privit cu admirație, ca exemplu clar și tangibil a ceea ce se poate realiza prin cooperare europeană”, a spus Metsola.
Totodată, Roberta Metsola a subliniat că menținerea și consolidarea acestui spațiu necesită eforturi și implicare constantă din partea tuturor europenilor, iar Parlamentul European va colabora cu statele membre și cu celelalte instituții ale Uniunii pentru a moderniza și întări Schengen.
Schengen, o realizare importantă UE
În numele grupului Partidului Popular European (PPE), Tomas Tobe a afirmat că Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene, aducând „libertate, prosperitate și oportunități pentru milioane de oameni”. El a menționat, însă, provocările actuale în ceea ce privește migrația și securitatea granițelor.
Birgit Sippel (S\&D), europarlamentară, a făcut referire la faptul că unele state membre au reintrodus temporar controale la frontieră, afirmând că prin astfel de măsuri „problemele nu se soluționează, ci ele doar sunt ascunse”.
Fabrice Leggeri (grupul Patrioți pentru Europa) și Nicola Procaccini (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) au exprimat critici legate de aplicarea neuniformă a regulilor Schengen de către unele state.
Malik Azmani (Renew) a susținut că „răspunsul nu este să ne ascundem în spatele zidurilor, ci să creștem cooperarea între noi, dar și pe cea cu statele terțe”.
Terry Reintke, din partea Verzilor, a criticat guvernul german condus de cancelarul Friedrich Merz pentru decizia de a reintroduce controalele la frontieră, afirmând că Schengen a fost și trebuie să rămână „o promisiune de libertate”.
Pernando Barrena Arza (grupul Stângii) a declarat că formarea Spațiului Schengen este una dintre cele mai concrete realizări ale Uniunii Europene.
În opinia lui Rene Aust (Europa Națiunilor Suverane), cei 40 de ani de existență ai Schengen reprezintă o revenire la normalitate.
„Este extrem de important să fie evitate abuzurile din interior și să existe apărare față de abuzurile din exterior”, a spus acesta.
