Conform unui sondaj Inscop, românii consideră corupția ca fiind cea mai gravă problemă a societății. Aceștia observă că lupta împotriva corupției nu reușește să-i vizeze pe marii infractori, iar deciziile controversate ale instanțelor devin tot mai frecvente. În acest context, coaliția PSD-PNL-UDMR continuă să facă numiri care par a ignora logica bunului-simț. Un exemplu în acest sens este numirea lui Nicu Marcu în funcția de șef al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), el fiind responsabil pentru falimentele mari din domeniul asigurărilor. Acesta reprezintă un exemplu clar al ”Sistemului” corupt, în care partidele politice, justiția și serviciile secrete colaborează în detrimentul cetățenilor.
Un sondaj realizat de Inscop în martie, la comanda confederației patronale Concordia, relevă că, în percepția românilor, corupția este văzută ca principala problemă a țării. Un alt aspect identificat este inegalitatea în aplicarea legii, 68% dintre români considerând că legea nu se aplică uniform pentru toți cetățenii.
Mai simplu spus, mulți români au senzația că legea se aplică doar celor mici, în timp ce cei mari beneficiază de privilegii. Un exemplu de „mare” care rămâne imun la lege este Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub conducerea căruia s-au produs falimentele companiilor City Insurance și Euroins, cu pierderi de peste 1 miliard de euro. În loc să fie tras la răspundere pentru presupusele fraude, Marcu a fost promovat.
Serviciile secrete și-au dat acordul
Astfel, premierul Marcel Ciolacu l-a numit pe Nicu Marcu director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). Această instituție are un rol esențial, având autoritatea de a acorda sau retrage accesul la informațiile clasificate pentru demnitarii și angajații statului, lucrând direct cu serviciile secrete și guvernul. ORNISS deține o putere semnificativă, având capacitatea de a pune capăt carierei unei persoane prin restricționarea accesului la informații clasificate.
Numirile la conducerea acestei instituții nu pot fi făcute fără acordul serviciilor secrete, conform legii, care stipulează că este necesar avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Având în vedere că șefii SRI și SIE fac parte din CSAT și avizele sunt adoptate cu unanimitate, se poate spune că Nicu Marcu nu ar fi putut ajunge în această funcție fără acordul serviciilor secrete și al președintelui României, care este și șeful CSAT.
Dosarul ASF a fost clasat
Accesul lui Nicu Marcu la această funcție a depins și de justiție. În 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a decis clasarea unui dosar în care se reclamase că ASF a închis ochii la posibilele fraude ale companiilor City Insurance și Euroins, conform unui răspuns oficial al DNA solicitat de G4Media.ro.
Documentele consultate de G4Media.ro indică faptul că, pe 31 ianuarie 2024, dosarul privind conducerea ASF a fost clasat, iar semnătura de clasare a fost a lui Ionuț Ardeleanu, șeful Secției a II-a din DNA. În ordonanța de clasare s-au menționat trei plângeri împotriva conducerii ASF, două din partea unui expert ASF, Cristian Andrei Muntean, și una din partea companiei Euroins.
În continuare, mai există un dosar deschis la DNA în cazul falimentului Euroins, dar nu se știe exact în ce stadiu se află ancheta. Potrivit surselor G4Media.ro, procurorul care a deschis dosarul ar fi fost vizat și el de o plângere penală și de o campanie de presă.
Nici DIICOT sau Parchetul General nu au trimis în instanță dosarele privind falimentele City Insurance și Euroins, deși statul român trebuie să plătească prin intermediul Fondului de Garantare pentru aceste falimente, după cum a relatat Presshub.
În fața acestor falimente care au produs pierderi de peste un miliard de euro statului și cetățenilor, autoritățile române sunt incapabile să acționeze. Nu există niciun inculpat și niciun dosar trimis în instanță. Iar șeful ASF, care ar fi trebuit să fie un arbitru al pieței de asigurări, este promovat șef al unei instituții cu responsabilități extrem de sensibile.
Dan Tăpălagă atrăgea atenția în septembrie 2024 asupra corupției din justiție, menționând că:
„Sistemul pare să se fi întors cu mulți ani în urmă, în ciuda rapoartelor favorabile ale Comisiei Europene privind statul de drept. În urmă cu câțiva ani, protestele pentru Justiție erau intense, însă acum apatia generală este prevalentă, iar vocile critice au fost eliminate din sistem sau reduse la tăcere”.
Numirea nu este o întâmplare
Acestea sunt semnele unui sistem corupt. Politicienii, serviciile secrete și justiția au colaborat pentru a numi în funcție un personaj care, cel mai probabil, ar trebui să părăsească sistemul public și să nu mai aibă acces la fonduri publice. Dacă este atât de competent, ar trebui să își dovedească abilitățile în sectorul privat, deschizând o afacere proprie sau trăind din pensia specială. În cel mai rău caz, el ar trebui să răspundă în fața Parlamentului și a autorităților judiciare pentru falimentele care au dus la pierderi de un miliard de euro.
Nu trebuie să ne înșelăm că numirea lui Nicu Marcu la ORNISS este o întâmplare. Acesta este exemplul perfect al aparatcik-ului. A absolvit facultatea la 29 de ani și a lucrat doar în funcții de conducere la stat. A fost deputat, director în diverse instituții publice, inclusiv Romsilva, Loteria Română, ANAF, Curtea de Conturi și Consiliul Național de Integritate, iar rapid a avansat în carieră, obținând un doctorat, devenind profesor universitar și absolvindu-i și Colegiul Național de Apărare.
Instalarea lui Marcu a stârnit controverse
Ascensiunea lui Nicu Marcu este încă o dovadă că sistemul de putere nu poate fi schimbat sau reformate. Este un sistem închis în care membrii se sprijină reciproc și refuză orice schimbare. Un alt exemplu este incapacitatea guvernului de a permite agenției AMEPIP să numească șefii la agenția care va supraveghea toate companiile de stat. România pierde bani europeni din PNRR pentru că statul nu renunță la numirile politice, iar guvernul nu poate rezista tentației de a le face.
Decizia scandaloasă de săptămâna trecută a CCR, care permite foștilor ofițeri de servicii secrete să ocupe funcții în instanțe, tribunale și parchete, face parte din aceeași tendință.
Promovarea unor persoane ca Nicu Marcu de către sistemul de putere generează indignare și neîncredere în instituții, iar protestele, deși rareori vizibile în stradă, sunt evidente la vot. Astfel, numirea sa și continuarea acestui tip de politică au influențat semnificativ votul de protest din noiembrie 2024 și este de așteptat ca o atitudine similară să fie vizibilă și la alegerile din mai. Cauzele acestei reacții nu trebuie căutate doar în influența externă, ci și în politicile interne ale partidelor, guvernului, DNA, DIICOT și serviciilor de informații.
