Aproape 42% dintre români spun că sunt preocupați de posibilitatea ca România să fie implicată într-un conflict armat, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26–30 mai. Acest procent este de aproape trei ori mai mare decât cel al următoarei surse principale de îngrijorare, conform celor chestionați.
Pentru 41,7% dintre respondenți, riscul unui război care să implice România este principala temere.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică faptul că această stare de anxietate vine pe fondul situației tot mai tensionate din Ucraina, dar și al campaniilor de manipulare care circulă în spațiul public:
„Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, intensificarea conflictului și dificultățile legate de ajungerea la o soluție de pace se numără printre motivele unei asemenea percepții. La aceaste motivații obiective se adaugă acțiuni de dezinformare persistente promovare de entități politice locale care au răspândit narațiuni false ale Rusiei, în scop vădit electoral. Dincolo însă de propaganda ostilă menită să provoace disensiuni în societatea românească, riscurile de securitate sunt reale și provoacă o anxietate puternică în rândul românilor. Din acest motiv, încrederea în NATO și Armată este atât de ridicată, iar o majoritate puternică sprijină creșterea cheltuielilor pentru înzestrarea Armatei României, așa cum au surprins cercetările INSCOP anterioare”.
Sondajul mai arată că îngrijorarea privind un potențial conflict este mai frecventă în rândul alegătorilor PSD și AUR, comparativ cu cei ai PNL și USR. De asemenea, femeile sunt mai îngrijorate decât bărbații, iar persoanele trecute de 60 de ani resimt o teamă mai mare decât tinerii între 18 și 29 de ani. Angajații la stat sunt și ei mai preocupați de această posibilitate decât cei care lucrează în sectorul privat.
Pe locul al doilea în topul preocupărilor este starea de sănătate, menționată de 15% dintre respondenți. Aproape la egalitate, cu 14,9%, se află creșterea prețurilor. Alte îngrijorări semnalate includ restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale (9,2%), scăderea veniturilor (8,2%), pierderea locului de muncă (5,4%) și degradarea mediului înconjurător (1,6%). În plus, 2,4% dintre participanți au indicat alte surse de neliniște, iar 1,6% fie nu au avut un răspuns, fie nu au dorit să-l ofere.
Datele au fost obținute prin interviuri telefonice, utilizând metoda CATI, pe un eșantion reprezentativ de 1.150 de persoane, în perioada 26–30 mai 2025.
