Trei sferturi dintre români sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 21% consideră că direcția este una bună, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CURS în luna decembrie.
„Sondajul conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism și presiune economică. Datele indică un climat social tensionat, în care percepțiile negative privind direcția țării, funcționarea instituțiilor și evoluția nivelului de trai se suprapun și se alimentează reciproc”, se arată într-un comunicat al CURS transmis duminică AGERPRES.
Nivelul de încredere acordat liderilor politici analizați este, în ansamblu, redus, niciuna dintre personalități neînregistrând o majoritate clară de evaluări favorabile.
„Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți, însă 54% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta. George Simion întrunește 37% încredere multă sau foarte multă, față de 58% evaluări negative, iar Nicușor Dan obține 35% încredere pozitivă și 60% negativă”, indică sursa citată.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă, potrivit sondajului, cu niveluri ridicate de neîncredere, de 71%, respectiv 70%, în timp ce doar aproximativ un sfert dintre respondenți declară că au multă sau foarte multă încredere în aceștia. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai mare nivel de respingere, cu 80% evaluări negative și 16% pozitive.
Deficit de lideri credibili
În cazul lui Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, datele indică un grad semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%, ceea ce sugerează o vizibilitate limitată la nivel național.
În ansamblu, rezultatele arată un deficit de lideri politici percepuți ca fiind credibili și capabili să adune încrederea majorității populației.
Instituțiile asociate cu siguranța și stabilitatea se bucură de cele mai favorabile percepții. Armata este apreciată pozitiv de 81% dintre respondenți, Biserica de 76%, iar Pompierii de 65%. Uniunea Europeană beneficiază, de asemenea, de o imagine preponderent favorabilă, cu 55% opinii bune sau foarte bune.
La celălalt capăt al clasamentului se află instituțiile politice și cele din domeniul justiției, care sunt evaluate în principal negativ. Justiția este apreciată pozitiv de 24% dintre respondenți, Parlamentul de 25%, iar Guvernul și Curtea Constituțională de câte 26%.
Televiziunile au, la rândul lor, o imagine deteriorată, 62% dintre respondenți declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre acestea. Datele sugerează o distanțare accentuată între cetățeni și instituțiile percepute ca fiind responsabile de guvernare.
„În scenariul unor alegeri parlamentare organizate duminica viitoare, Alianța pentru Unitatea Românilor ar obține 35% din voturi, detașându-se clar de celelalte formațiuni. Partidul Social Democrat este creditat cu 22%, iar Partidul Național Liberal cu 19%. Uniunea Salvați România ar obține 9%, în timp ce UDMR și S.O.S. România sunt cotate fiecare cu 5%”, se arată în sondajul CURS.
Populația resimte măsurile Guvernului
Opiniile respondenților sunt împărțite în ceea ce privește măsurile economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Un procent de 41% consideră că unele dintre aceste măsuri erau necesare, iar altele nu, în timp ce 26% le apreciază ca fiind justificate și necesare. Un procent identic, de 26%, le consideră nejustificate și nenecesare.
Potrivit CURS, majoritatea populației resimte în mod direct efectele acestor măsuri economice. Astfel, 56% dintre respondenți afirmă că impactul asupra lor și a familiei este foarte mare, iar 26% spun că este mare.
Datele arată că peste opt din zece români percep un impact semnificativ, aspect care se reflectă și în nivelul ridicat de nemulțumire și anxietate economică surprins de sondaj.
În ultimele 12 luni, percepția asupra situației financiare personale este dominată de ideea de deteriorare. Astfel, 35% dintre respondenți afirmă că situația lor s-a înrăutățit într-o oarecare măsură, iar 23% spun că s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce indică faptul că 58% resimt un recul financiar. În același timp, 30% declară că situația a rămas neschimbată, dar fără a fi mulțumiți, stagnarea fiind percepută mai degrabă ca o formă de presiune.
Așteptările legate de evoluția prețurilor sunt preponderent negative. Un procent de 51% dintre respondenți anticipează creșteri semnificative ale prețurilor în următorul an, iar 33% se așteaptă la creșteri moderate. Doar 9% consideră că prețurile vor rămâne la același nivel, iar 2% anticipează scăderi.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.
