Statele membre ale NATO, care se vor reuni începând de marți la un summit organizat la Haga, au convenit duminică asupra unei creșteri progresive a cheltuielilor pentru apărare, până la un nivel de 5% din PIB până în anul 2035. Acest acord a fost posibil după ce Spania, care s-a opus propunerii formulate de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a obținut o derogare, conform relatărilor agențiilor AFP, Reuters și EFE.
În cursul weekendului, negociatorii celor 32 de state membre au redactat o versiune finală a acordului ce urmează să fie semnat în cadrul summitului, document care prevede o creștere semnificativă a bugetelor destinate înarmării, ținând totodată cont de rezervele exprimate de Spania.
Acordul prevede majorarea contribuției statelor membre de la 2% la 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe, la care se adaugă 1,5% din PIB pentru cheltuieli legate de securitate într-un sens extins, în conformitate cu propunerea deja prezentată de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Premierul spaniol Pedro Sánchez, care s-a opus acestei propuneri, descriind-o drept „nu doar irațională, ci și contraproductivă”, a anunțat duminică în fața jurnaliștilor compromisul obținut. El a precizat că Spania va aloca apărării 2,1% din PIB, „nici mai mult, nici mai puțin”, considerând că acest nivel este suficient pentru a-și respecta angajamentele față de NATO. Un procent de 5% din PIB alocat apărării ar fi, în opinia sa, „disproporționat, nenecesar” și incompatibil cu menținerea prestațiilor sociale.
Majorare de cheltuie militare prin reducerea alocărilor pentru pensii, sănătate sau asistență socială
Fostul președinte american Donald Trump a cerut în trecut statelor europene membre NATO să își majoreze bugetele pentru apărare până la 5% din PIB, valoare semnificativ mai mare decât actualul obiectiv de 2%, atins până în prezent doar de 9 dintre cele 32 de state membre.
În acest context, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a propus în luna ianuarie ca statele membre să majoreze cheltuielile militare prin reducerea alocărilor pentru pensii, sănătate sau asistență socială. El a avansat oficial ideea ca liderii statelor membre să aprobe, la summitul de săptămâna viitoare, o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, distribuită astfel: 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru domenii conexe, precum infrastructura sau apărarea cibernetică.
Acesta a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit ca țările membre să ajungă în zece ani la 2% din PIB pentru apărare, obiectivul de acum presupune asumarea unor „planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.
Mark Rutte a afirmat că nu se poate susține ideea că „nu sunt bani” pentru apărare, solicitând liderilor politici să transmită acest mesaj propriilor cetățeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, a declarat secretarul general al NATO.
